Cu “demolatorul” printre proiectele fanteziste ale Clujului (I)

Arhitectul Emanoil Tudose, unul dintre cei mai titraţi urbanişti ai Clujului, face o analiză critică asupra proiectelor “scoase” în preajma campaniilor electorale.

Apropierea alegerilor a redeschis apetitul politicienilor pentru lansat proiecte care de care mai fanteziste pentru Cluj. Unul dintre cei mai vechi arhitecţi urbanişti ai Clujului, Emanoil Tudose, a acceptat să facă, pentru ZIUA de CLUJ, o analiză a acestor proiecte şi nu numai. În prima parte a interviului, arhitectul vorbeşte despre tramvai, Jucu şi Someşul navigabil.

Reabilitarea liniei de tramvai l-a făcut pe viceprimarul Laszlo Attila să redeschidă subiectul extinderii traseului acestui mijloc de transport în comun între Gilău şi Jucu. Pe vremuri, Gheorghe Funar vorbea chiar de un metrou pe acelaşi traseu.

Era o combinaţie între tramvai şi metrou, adică parte la suprafaţă, parte pe dedesubt. Şi să ştiţi că povestea asta cu tramvai şi metrou (eu o să insist pe ideea mai mult de tramvai decât de metrou), ideea n-a fost rea cu legătura Gilău-Apahida, nu Jucu, pentru că asta este sau ar trebui să fie, de fapt, axa de dezvoltare a Clujului. Când discutăm despre Cluj, a discuta strict despre vatra veche a oraşului este o inepţie, pentru că întotdeauna Clujul trebuie ancorat în extravilan şi viaţa mi-a dat dreptate, aţi văzut că s-a construit mai mult în Floreşti decât în Cluj în ultimii ani. A dezvolta un mijloc de transport în comun serios, sobru, pe această linie, în lungul văii Someşului, ar fi fost o poveste bună. Deci, tramvai! Că în zona centrală ar fi putut să subtraverseze, în această situaţie, centrul oraşului, n-ar fi fost rău, dar încă o dată subliniez: pe această axă şi numai pe această axă! Ceea ce s-a făcut, cu tramvaiul plimbat prin parc, nu ştiu pe unde, pe la gară, prin spatele gării, pe B-dul Muncii a fost o poveste de moment, de necesitate, luată cu hei-rup-ul, iar finalul l-aţi văzut.

A dispărut zona industrială.

Zona industrială s-a distrus. Partea hazlie, hai să-i spunem hazlie, nu ştiu cum să-i spun, e că cineva s-a trezit să refacă tramvaiul pe bani grei, chiar dacă şi europeni, numai ca să zică c-a făcut ceva. Uitaţi-vă acum: tramvaiul nu funcţionează, se simte lipsa lui? Nu. Deci o demonstraţie mai în forţă de arătat că tramvaiul, aşa cum a fost gândit la Cluj, nu este un element de musai. Că, dacă era, iar mă întorc, pe axa Clujului, pe această axă de transport intens se circula perpendicular, autobuze, troleibuze, care să meargă două-trei staţii în sus, două-trei staţii în jos, ar fi fost extraordinar. În sfârşit, ar fi fost o dezvoltare firească, logică, elegantă a Clujului, fără atâtea învârteli de maşinării, care numai rentabile nu sunt.

Aţi spus Gilău-Apahida, de ce nu Gilău-Jucu?

Jucu a apărut numai acum, odată cu Nokia. A dezvolta o industrie pe cel mai bun teren agricol al Clujului, terenul Academiei de Ştiinţe Agricole, mie mi se pare un mare cretinism, în măsura în care tu ai o platformă industrială uriaşă, goală sau ai o grămadă de alte terenuri neproductive, nefuncţionale din punct de vedere agricol şi-o să vă dau celebrul exemplu Boju. Acolo sunt câteva mii de hectare, cu 1.000-1.500 de euro hectarul, numai bune de industrie. Pe-acolo trebuia să treacă ocolitoarea Clujului, acolo trebuia dezvoltată calea ferată. Revin la povestea cu tramvaiul Cluj-Jucu. Asta este una dintre marile idioţenii. Nu ştiu cui i-a trecut prin cap aşa ceva, să duci un tramvai prin câmpurile patriei, printre holdele patriei, nu ştiu câţi kilometri până la Jucu, când, la ora actuală, există şi la Jucu şi la Cluj gară şi, între cele două gări, cale ferată goală, goală, bate vântul. În gara de scurt parcurs din Cluj bate vântul, porumbeii şi găinaţul aferent. Jucu are o gară care poate fi modernizată şi poate fi prelungită cu câteva sute de metri calea ferată, ca să fii chiar în poarta fabricii.

Un alt subiect reluat, de-a lungul timpului, de mai mulţi politicieni şi reactivat recent de primarul Radu Moisin este cel al Someşului navigabil.

Trebuie să fac o foarte scurtă istorie. Şi povestea asta cu Someşul navigabil e veche. S-a discutat, în literatura de specialitate, de-o sumă de deştepţi, pe plan naţional, despre Someş navigabil de la Dej încolo. S-a discutat despre Someş navigabil, nu Someş Mic navigabil. Probabil că le-a rămas în minte ceva cu Someşul navigabil şi au vrut s-o aducă la Cluj. Încă o povestioară: când s-a făcut podul Garibaldi şi panourile acelea care zăgăzuiesc apa, s-a făcut lacul, balta din faţa Sălii Sporturilor, ca să se facă canotaj şi s-a făcut, preţ de câteva săptămâni, canotaj. Ştiţi ce s-a întâmplat? Toate casele din Grigorescu care aveau subsol, toate au avut subsolul plin de apă, pentru că acolo e pietriş şi cum s-a ridicat nivelul apei, cum s-au umplut toate subsolurile, pe principiul vaselor comunicante şi au abandonat imediat, c-o ieşit scandalul cât casa.

Dar nu asta este problema. Problema mai gravă cu Someşul navigabil (am şi zis-o la ultima şedinţă cu primarul şi nici nu m-a lăsat să termin ce aveam de spus) este povestea cu colmatarea întregii văi a Someşului, din cauza aluviunilor şi din cauza necurăţării versanţilor din munţi, de unde ploile aduc mizerie. Lacul de la Floreşti practic a dispărut, lacul de la Gilău e colmatat mai mult de jumătate, dacă nu spre 70%, habar n-am care e procentul real. În plus, toată zona este, se pare, infestată, din cauza canalizării, care lucrează sub presiune, sub mare presiune, care vine de la Gilău către Cluj. La origini a fost un diametru cam de 30 cm. În Cluj intrând, are 40 de cm, deci lucrează sub presiune. Toate casele care s-au construit în ultimii ani la Floreşti, toate-s cu pompe care împing apele uzate în acest canal, deci lucrează sub presiune.

Toate aceste dejecţii au găsit locuri de infiltrare peste tot şi toată apa freatică din zona aceasta e infestată şi se pare că nu-i pasă nimănui. Someş navigabil nu ne putem permite până nu rezolvăm alte lucruri şi unul din "alte lucruri" este o canalizare importantă de la Gilău până la staţia de epurare. O altă ramură ar trebui să fie la baza Feleacului, unde s-au construit mii şi mii de case fără canalizare. Erau şi alte zone unde trebuia să-şi bată capul. În schimb, scot câte o povestioară din asta cu Someşul navigabil, drăgălaşă, aşa. Pun o întrebare: cam ce-aş vedea eu de pe Someşul navigabil, fiind într-o groapă, acolo? Vă vedeţi mergând cu nevasta, cu iubita de mânuţă, într-o barcă acolo, între două ziduri? Haideţi să fim serioşi!