Duminica Floriilor, sărbătoarea dinaintea Săptămânii Patimilor

Credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim, marea sărbătoare de dinaintea Săptămânii Patimilor. Cunoscută sub numele de Florii, această zi încheie totodată postul de 40 de zile al Paştilor, Săptămâna Mare fiind o perioadă distinctă de postire. De Florii se face totodată dezlegare la peşte.

"Este marea sărbătoare care precede Săptămâna Patimilor. În mod paradoxal, sărbătoarea se deschide cu un triumf, dar anticipează tristeţea care va urma. Iisus este aclamat de oameni, dar va fi trădat de cei cărora le-a făcut bine. În seara zilei de Florii se săvârşeşte prima denie. Deniile sunt utrenii (slujbe de dimineaţa - n. red.) oficiate seara, care vor fi săvârşite în fiecare zi din Săptămâna Patimilor. Fiecare zi a Săptămânii Mari are în centru câte o pildă sau eveniment relatat în Evanghelii", a specificat preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.

Floriile sunt sărbătorite de credincioşii ortodocşi şi de cei greco-catolici în fiecare an în duminica de dinaintea Săptămânii Patimilor. Sărbătoarea are în centru evenimentul intrării Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe un asin. De asemenea, în textul evanghelic care se citeşte în bisericile ortodoxe se face referire şi la cina din casa lui Lazăr şi a Mariei, când aceasta Îi unge lui Iisus picioarele cu mir. A doua zi mulţimile Îl întâmpină pe Mântuitorul cu entuziasm, având în mâini ramuri de finic şi strigând: "Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului". În amintirea gestului mulţimii, în bisericile ortodoxe credincioşii aduc de Florii ramuri de salcie care sunt binecuvântate şi apoi luate acasă.

Din punct de vedere alimentar, duminica Floriilor reprezintă a două zi din Postul Mare, alături de Buna Vestire, în care se face dezlegare şi la peşte, alături de vin şi untdelemn. Floriile încheie postul de 40 de zile al Paştilor, început anul acesta în 27 februarie. Perioada care urmează, începând de luni, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, este tot o perioadă de postire, chiar mai aspră din punct de vedere alimentar, dar distinctă de Postul propriu-zis, amintit şi cu o încărcătură liturgică şi duhovnicească specială. Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică sărbătoresc Paştile duminică, 15 aprilie. De precizat că Biserica romano-catolică şi cea reformată celebrează Paştile duminica aceasta, în 8 aprilie.

Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta care precede duminica Floriilor este cunoscută în Biserica Ortodoxă ca Sâmbăta lui Lazăr, fratele Mariei şi al Martei, înviat de Iisus înainte de patimile Sale. În biserici şi mănăstiri, iar la ţară inclusiv în cimitire sunt oficiate parastase. Ziua de mâine "se regăseşte în contextul liturgic de pomenire a celor adormiţi, în care intră şi zilele cunoscute ca Moşii de iarnă, Moşii de vară - sâmbăta dinaintea Rusaliilor. Este ultima mare pomenire a celor adormiţi înainte de Paşti. În toate cele şapte sâmbete din Postul Mare (cele şapte sâmbete din Postul de 40 de zile - n. red.) sunt pomeniţi cei adormiţi", a specificat preotul Bogdan Ivanov.