Arhiepiscopia ortodoxă a Clujului a aniversat 90 de ani de la reînfiinţare

Personalităţile ierarhilor ortodocşi Nicolae Ivan, Nicolae Colan, Teofil Herineanu şi Bartolomeu Anania, primii patru conducători ai Arhiepiscopiei Vadului, Felacului şi Clujului, după reînfiinţarea acesteia în 1921, au fost evocate ieri cu ocazia aniversării a 90 de ani de la reactivarea eparhiei, în cadrul unui eveniment la care a participat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel Ciobotea.

"Această eparhie (a Vadului, Feleacului şi Clujului - n. red.) a fost înfiinţată prin grija, mărinimia, curajul şi credinţa sfântului voievod Ştefan cel Mare al Moldovei. Vitregia vremurilor a făcut ca Eparhia Vadului şi Feleacului să nu poată continua fără întrerupere în istorie. Însă, în 1921, ca urmare a Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918, s-a reînfiinţat Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului", a subliniat patriarhul BOR, Daniel Ciobotea, în discursul de la finalul slujbei pe care a oficiat-o ieri, de Sfântul Nicolae, la catedrala mitropolitană ortodoxă din Cluj, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Patriarhul a evidenţiat rolul pe care l-a avut episcopul Nicolae Ivan (primul episcop al Arhiepiscopiei Clujului, după reînfiinţarea acesteia, în 1921) în construirea catedralei ortodoxe mitropolitane din Cluj, edificată între 1923-1933. "Este un timp scurt pentru construirea unei catedrale, dar a fost un timp scurt şi pentru că ierarhul acesta era foarte practic, harnic", a subliniat patriarhul.

La rândul său, mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, a prezentat succint aspecte semnificative legate de personalităţile celor patru predecesori ai săi la cârma Eparhiei Clujului. Mitropolitul a prezentat un cuvânt al istoricului Alexandru Lapedatu, ce îl numea pe Nicolae Ivan (episcop al Clujului între 1921-1936), la instalarea sa, "adevăratul întemeietor al acestei catedrale", "adevăratul întemeietor al eparhiei noastre". Andrei Andreicuţ a subliniat că mitropolitul Nicolae Colan (1936-1957) s-a confruntat cu vremuri dificile, dar a contribuit la dezvoltarea învăţământului şcolar teologic, în timp ce pe arhiepiscopul Teofil Herineanu (1957-1992) l-a prezentat ca "un om al rugăciunii, al Scripturii", cu rol în revigorarea învăţământului teologic superior. "În 1993 a fost ales ca arhiepiscop Bartolomeu Anania, om de cultură, scriitor de marcă şi neîndoielnic mărturisitor al credinţei ortodoxe", a continuat mitropolitul Andrei, care a vorbit şi despre importanţa înfiinţării Mitropoliei Clujului, în 2005. "Această hotărâre a avut la bază importanţa culturală, socială şi economică a acestui oraş, care este în mod evident capitală a Transilvaniei. Un astfel de municipiu nu putea fi lipsit de un centru ortodox", a evidenţiat ierarhul. Patriarhul Daniel a oficiat Liturghia arhierească ieri, de sărbătoarea Sfântului Nicolae, în catedrala mitropolitană din Cluj, însoţit de un sobor arhieresc numeros. Între cei prezenţi la ceremonia religioasă s-au numărat şi oficialităţi din mediul administrativ, cultural sau academic. Catedrala a fost arhiplină, câteva sute de persoane participând la slujbă de afară. Evenimentele de aniversare a 90 de ani de la reînfiinţarea Arhiepiscopiei Clujului continuă azi cu acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai patriarhului BOR.

Muzeu cu icoane de secol XV la demisolul catedralei

Patriarhul Daniel şi ceilalţi ierarhi prezenţi ieri la Cluj au inaugurat Muzeul Mitropoliei Clujului, situat la demisolul catedralei. Acesta cuprinde icoane din spaţiul transilvan, din secolele XV-XVIII, manuscrise bisericeşti vechi, frânturi de pictură murală, dar şi prezentări biografice ilustrate ale ierarhilor din cadrul Arhiepiscopiei Clujului. Conceptul colecţiei muzeale a fost gândită de academicianul Marius Porumb, conform căruia muzeul va dispune de aproximativ 500 de icoane, inclusiv pe sticlă, o parte aflate încă în restaurare.