Ana Lupaş vrea muzeu în actualul sediu al UDMR Cluj

Nepoata istoricului Ioan Lupaş a somat ieri UDMR-ul să părăsească de urgenţă spaţiul în care funcţionează din 1990, după ce deputatul Köto Jozsef a anunţat că-şi deschide în casa proprietarei de drept biroul parlamentar

Celebrul artist plastic, nepoata istoricului clujean Ioan Lupaş, Ana Lupaş a descins, ieri, la sediul UDMR, situat pe strada Cardinal Iuliu Hossu (fostă Pavlov) nr. 21, a cărei proprietară de drept a fost declarată în justiţie, cu scopul de a cere părăsirea imobilului de către UDMR. Liderii partidului au promis mutarea într-o săptămână.

 

Ana Lupaş a declarat că, în ciuda faptului că există o sentinţă definitivă şi irevocabilă pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în toamna anului 2007, în favoarea ei, UDMR-ul a refuzat să părăsească clădirea folosită drept sediu administrativ. Momentul-cheie care a provocat radicalizarea discuţiei dintre Lupaş şi UDMR a fost publicarea unei ştiri, săptămâna trecută, într-un ziar de limbă maghiară, în care deputatul Koto Jozsef anunţa că intenţionează să îşi deschidă, la adresa cu pricina, un birou parlamentar.

 

“Au primit mai multe notificări, au promis mereu că <vom ieşi săptămâna viitoare, mulţumim că ne-aţi găzduit>. Eu m-am lăsat dusă de nas”, a spus Ana Lupaş. Ea a precizat că procesul de a-şi recupera casa moştenită de la familia ei a fost o adevărată slujbă, necesitând investiţii majore de capital şi oameni. Astfel, nu mai puţin de 13 avocaţi s-au bătut, ani de-a rândul, cu statul român pentru recuperarea imobilului naţionalizat forţat în 1956. Imobilul naţionalizat s-a aflat în administrarea Regiei Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) “Victoria” Cluj-Napoca, regie care l-a închiriat UDMR încă din 1990. De la 1 septembrie 2007, RAAPPS, după ce a pierdut procesul intentat de Ana Lupaş, prin sentinţă definitivă, irevocabilă, a înştiinţat UDMR Cluj că raporturile contractuale încetează.

 

Potrivit Anei Lupaş, clădirea nici nu se înscria în rândul clădirilor naţionalizabile, însă a fost dorită cu ardoare de soţia celui dintâi prim-secretar al judeţului, care a locuit acolo. Ulterior, casa a fost folosită drept reşedinţă de toţi prim-secretarii Clujului, Ioachim Moga, Aurel Duca şi alţii. Cel care a construit imobilul, Ioan Lupaş (1880-1967), este considerat unul dintre cei mai mari istorici ai Transilvaniei. Participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din  1 decembrie 1918, demnitar în Consiliul Dirigent, deputat în Parlamentul României, ministru în mai multe guverne interbelice, Lupaş a fost încarcerat la închisoarea de la Sighet, în mai 1950, şi a fost eliberat după cinci ani.

 

Ca urmare a demersului Anei Lupaş, reprezentanţii oficiali ai partidului UDMR au declarat că speră să se poată muta, într-o săptămână, în noul sediu repartizat de Primăria Cluj-Napoca, pe strada Memorandumului nr. 16. “Nu avem apă, gaz şi lumină”, a precizat preşedintele Laszlo Attila. El a negat implicarea partidului în oferirea drept sediu de birou parlamentar lui Koto, deputatul ajuns în parlamentul României cu 34 de voturi după ce a candidat pentru diaspora maghiară din Africa şi Orientul Mijlociu.

 

“UDMR-ul acordă, prin tradiţie, loc pentru birou parlamentar doar parlamentarilor săi. Domnul Koto a solicitat comisiei parlamentare să i se aprobe un spaţiu în oraşul în care domiciliază, dar  nu i s-a dat un răspuns”, a mai spus Laszlo Attila. în ceea ce priveşte posibilele pretenţii ale Anei Lupaş, de reparaţii ale casei, Laszlo a spus că problema trebuie discutată între proprietară şi RAAPPS, fără implicarea partidului. între timp, Ana Lupaş a semnalat prinr-un memoriu adresat preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, situaţia de la Cluj.

 

Două muzee Lupaş

 

Ana Lupaş nu intenţioneză să înstrăineze casele obţinute pe strada Pavlov, aflate la nr. 21 şi 33, ci doreşte să le transforme în muzee. Primul ar fi o casă memorială Ioan Lupaş, cu accente de istorie orală, despre “cum trăia lumea în Cluj în secolul XIX”, iar al doilea, un muzeu Ana Lupaş. “Este o stradă care se pretează la astfel de manifestări culturale şi de stradă. S-ar putea improviza şi o zonă pentru prezenţa permanentă a buchiniştilor, aşa cum sunt pe malurile Senei”, mai spune artista.