UBB critică modificările aduse legii educaţiei: "sunt nu doar lipsite de rezultate pozitive, dar pot conduce la marasm și incertitudine"

Conducerea Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) se alătură listei lungi de universitari şi politicieni care se declară deranjaţi de modificările aduse prin ordonanţă de urgenţă legii educaţiei. Pe lângă criticile aduse, reprezentanţii instituţiei vin şi cu o serie de propuneri.

Principalele motive de îngrijorare invocate de conducerea instituţiei sunt posibilitatea de creare a unei concurențe neloiale, încurajarea mediocrităţii şi scăderea standardelor profesionale.

"Legile noi și modificările legilor vechi sunt menite, conform exigențelor funcționării societății, să conducă la optimizarea vieții comunitare. În acest context, însă, Conducerea Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) constată cu preocupare că modificările legislative repetate, la intervale de timp scurte, sunt nu doar lipsite de rezultate pozitive, dar pot conduce la marasm și incertitudine. În ciuda unor schimbări necesare în actuala Lege a Educației, prezenta Ordonanță de Urgență a Guvernului referitoare la educație nu-și justifică emiterea în mare grabă, fără consultarea temeinică a cadrelor didactice, a conducerilor universităților. UBB și-a exprimat întotdeauna interesul pentru participarea la dezbaterile publice pe probleme legate de educație. Era firesc să fi fost consultată și în legătură cu această ordonanță și antrenată în elaborarea prevederilor sale.

Permisivitatea largă, posibilitatea de a opta între anumite variante reprezintă câteva noutăți din OUG nr. 49/2014 care, la prima vedere, cresc autonomia universitară, ceea ce este mereu, ca principiu, de dorit. Dar, în condițiile lipsei unei finanțări a învățământului superior românesc pe baza unor criterii ferme de performanță, neasumarea clasificării existente sau a uneia noi în raport cu rezultatele din procesul de cercetare științifică și de educație, multe dintre aceste modificări ale legii creează în România premisele unei egalizări a universităților, ce nu se legitimează prin rezultate. Se creează, astfel, posibilităţi de afirmare a concurenței neloiale, de încurajare a mediocrității, de scădere a standardelor profesionale și chiar de manifestare a unor abuzuri", transmit reprezentanţii UBB într-un documet semnat de rectorul instituţiei, Ioan Aurel Pop.

Printre numulţumirile reprezentanţilor UBB vizavi de modificările legii educaţiei se numără: crearea unui sistem paralel de educație, bazat pe standarde duble, în ceea ce privește învățământul de stat și învățământul privat, favorizarea unui regim discriminatoriu între universitățile de stat și cele private, prefigurarea cadrului legislativ pentru ca structurile, funcțiile, mandatele și orice alte aspecte din funcționarea universităților particulare să depindă exclusiv de deciziile interne ale acestor universități, conturarea riscului decredibilizării instituțiilor universitare în ansamblul lor, prin organizarea unor forme de instruire difuze și care nu sunt clar specificate și diferențiate, existența unor ambiguități în ceea ce privește sistemul de pregătire didactică a viitorilor profesori, existența unor premise pentru diminuarea calității doctoratelor, reintroducerea, prin prezenta OUG, a unor pârghii pentru prelungirea sine die a unor funcții de conducere din universități, redeschiderea posibilității cumulului funcțiilor de conducere academică cu cele politice şi diminuarea importanței examenului de bacalaureat.

Totodată, conducerea universităţii a venit şi cu o serie de propuneri prin care calitatea procesului de învăţământ să crească. Astfel, ei cer crearea de reglementări care să ducă la promovarea excelenței, respectiv a calităţii planului de învăţământ, stimularea celor mai buni absolvenți, din toate domeniile, pentru a deveni dascăli, adoptarea unor prevederi legale care să stimuleze rămânerea în România (măcar pentru o perioadă limitată) a celor mai buni absolvenți, garantarea, respectarea și întărirea autonomiei financiare a universităților de stat, revenirea la clasificarea universităților și la acordarea permisiunii organizării programelor de studii în funcție de rangul instituției, acordarea unei ponderi consistente finanţării baza criteriilor de calitate (axate pe cercetare), pentru programele performante, permisiunea de a se înființa universități doar cu respectarea strictă a reglementărilor impuse de către Minister, deschiderea de programe noi și acreditarea specializărilor universitare existente să fie făcute de către agenții profesionale recunoscute, organizarea școlilor doctorale (pentru forma de doctorat științific actual) numai în universitățile de cercetare avansată sau care au structuri recunoscute de cercetare în anumite domenii şi înlocuirea formulărilor echivoce referitoare la mandatele rectorului.

Modificările aduse legii educaţiei au stârnit reacţii aprinse în rândul politicienilor care au fost, într-un fel sau altul, implicaţi în sistemul de învăţământ, fie în calitate de cadre universitare, fie prin faptul că au ocupat fotoliul de ministru al educaţiei.

Mai multe detalii despre notăţile aduse legii educaţiei se pot găsi aici: Noutăţi în educaţie: Normă micşorată la profesorii cu vechime, doctorat cu frecvenţă redusă