Studenții reclamă că au fost ignorați din nou la Palatul Victoria. ANOSR cere dialog real și stoparea austerității din educație

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România reclamă lipsa de deschidere a premierului Ilie Bolojan față de dialogul cu studenții, după ce acesta a refuzat, din nou, o întâlnire solicitată oficial.

Reprezentanții ANOSR au participat joi, 5 februarie 2026, la o întâlnire desfășurată la Guvernul României cu consilierul de stat Luciana Antoci, pentru a discuta efectele negative ale măsurilor de austeritate din educație, după ce solicitarea de audiență adresată prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului interimar al Educației și Cercetării a rămas, din nou, fără răspuns.

Potrivit reprezentanților studenților, refuzul premierului Bolojan de a participa la discuții vine după alte respingeri similare în urma unor solicitări făcute de ANOSR în august 2025 și în ianuarie 2026, pe fondul tăierilor succesive din sistemul de burse. 

„Prim-Ministrul nu a dat curs nici acestei invitații, fapt pentru care semnalăm ignoranța cu care acesta tratează, în mod consecvent, una dintre comunitățile asupra cărora au fost luate măsuri drastice de austeritate. De asemenea, îi aducem la cunoștință domnului Prim-Ministru, Ilie Bolojan, definiția unui pilon fundamental în guvernarea educației: participarea studenților în luarea deciziilor, care prevede implicarea acestora în toate procesele decizionale”, transmit reprezentanții ANOSR, subliniind că studenții sunt beneficiarii direcți ai politicilor publice din domeniul educației.

Cu toate acestea, întâlnirea de la Palatul Victoria s-a desfășurat într-un cadru descris drept responsabil, ANOSR reiterându-și rolul de partener activ în susținerea unui învățământ superior echitabil, accesibil și de calitate. Discuțiile s-au bazat pe trei analize ample realizate de federația studențească în ultimul an, fundamentate pe date statistice naționale și internaționale.

În ceea ce privește transportul feroviar, ANOSR arată că limitarea reducerii de 90% doar pe ruta domiciliu–centru universitar a generat o economie de mai puțin de 0,0021% din bugetul de stat pe 2025. Măsura „afectează mobilitatea studenților și posibilitatea acestora de a participa la activități complementare procesului educațional, precum conferințe, comunicări științifice, stagii de practică sau alte proiecte academice și de formare profesională sau dezvoltare personală”, subliniază alianța studenților.

În domeniul burselor, studenții semnalează întârzieri în operaționalizarea fondurilor europene obținute de România, în condițiile în care Legea nr. 141/2025 a dus la reducerea fondului de burse și protecție socială cu aproximativ 52%, scurtarea perioadei de acordare de la 12 la 9 luni și eliminarea eligibilității studenților de la taxă pentru burse de la bugetul de stat. ANOSR avertizează că aceste măsuri afectează grav accesibilitatea și echitatea în învățământul superior.

Totodată, analiza coșului minim al studentului arată că cheltuielile lunare depășesc 2.000 de lei, în timp ce statul român acoperă doar 10% din acestea, mult sub media europeană. În România, 57% din veniturile studenților provin din sprijinul familiei, într-un context în care rata sărăciei și excluziunii sociale se apropie de 28%.

ANOSR avertizează că eventuale reduceri ale cifrei de școlarizare sau ale finanțării universităților vor duce inevitabil la creșterea taxelor și la transferarea poverii financiare asupra studenților.

Datele și solicitările federației au fost transmise, încă din 14 ianuarie 2026, către Guvern, Parlament și Administrația Prezidențială. Studenții cer, în continuare:

• alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație și cercetare;
• revenirea la acordarea burselor pe 12 luni;
• majorarea fondului de burse și includerea studenților de la taxă;
• creșterea contribuției universităților la fondul de burse;
• reintroducerea reducerii de 90% la transportul feroviar pe toate rutele interne.

ANOSR își declară în continuare disponibilitatea pentru dialog, subliniind că politicile din educație trebuie construite pe date reale și consultare autentică, nu în absența celor direct afectați.