Cluj-Napoca, în plină creștere economică, dar cu presiune tot mai mare pe piața imobiliară. Tarcea: „Suntem victimele propriului succes”

Cluj-Napoca a construit în peste două decenii un model de dezvoltare bazat pe educație, infrastructură, investiții și colaborarea dintre mediul de afaceri, universități și administrație.

Creșterea economică a atras însă și noi provocări, de la presiunea asupra pieței imobiliare până la nevoia de extindere a infrastructurii educaționale și de transport. Despre direcția de dezvoltare a orașului a vorbit viceprimarul Dan Tarcea, vineri, 16 octombrie, la un eveniment organizat de Club Antreprenor.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca a subliniat că dezvoltarea orașului este rezultatul unui proces început în urmă cu mai bine de 20 de ani, odată cu elaborarea primei strategii de dezvoltare a municipiului.

„Direcția este una corectă, dar această direcție a început cu foarte mulți ani în urmă. Nu este rezultatul unei conjuncturi, ci rezultatul unei munci de peste 20 de ani. Această călătorie, dacă pot să-i spun așa, a început în anul 2004, atunci când a fost realizată prima strategie a orașului”, a declarat Tarcea.

Viceprimarul a explicat că educația a fost identificată drept unul dintre principalele avantaje competitive ale Clujului, într-un context în care orașul nu beneficiază neapărat de cea mai favorabilă poziționare geografică din România.

„A trebuit să gândim și să vedem care sunt elementele cu care ne putem diferenția. Am identificat câteva dintre ele, iar pe primul loc a fost educația”, a afirmat acesta.

Investiții de peste 100 de milioane de euro în școli

Educația rămâne unul dintre pilonii dezvoltării municipiului, iar administrația locală a investit în ultimii doi ani peste 100 de milioane de euro în modernizarea a 43 de corpuri de clădire, potrivit declarațiilor viceprimarului.

„Doar în ultimii doi ani am investit peste 100 de milioane de euro în modernizarea unor corpuri de clădire, mai precis 43. 50 de milioane de euro au venit din fonduri europene, iar 50 de milioane au fost din bugetul local”, a precizat Dan Tarcea.

Acesta a recunoscut că lucrările au presupus un efort considerabil atât pentru administrație, cât și pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care o parte dintre copii au fost nevoiți să învețe temporar în alte clădiri sau în schimburi diferite.

Proiecte de infrastructură de peste 6 miliarde de euro

Un alt pilon al dezvoltării economice a orașului este infrastructura. Dan Tarcea a amintit atât proiectele realizate în trecut, cât și investițiile aflate în diferite etape de implementare, între care centura metropolitană, trenul metropolitan și metroul.

„Astăzi spunem că suntem destul de avansați în trei proiecte extrem de importante: centura metropolitană, trenul metropolitan și metroul. [...] Adunate, toate aceste proiecte, plus altele mai mici, înseamnă peste 6 miliarde de euro”, a declarat viceprimarul.

Acesta a subliniat că proiectele de amploare presupun colaborarea cu instituțiile centrale și cu partenerii implicați, nu doar efortul administrației locale.

În ceea ce privește infrastructura feroviară, Tarcea a menționat și electrificarea căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, investiție gestionată de Ministerul Transporturilor. De asemenea, a amintit Spitalul Regional de Urgență, proiect coordonat de Ministerul Sănătății.

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” reprezintă, în opinia sa, un alt element esențial pentru dezvoltarea economică a județului, prin conectivitatea pe care o asigură.

Clujul, „victima propriului succes”. Presiune pe piața imobiliară

Întrebat cum poate administrația locală să păstreze atractivitatea orașului pentru investitori și specialiști fără ca presiunea asupra locuirii și infrastructurii să afecteze calitatea vieții, Dan Tarcea a recunoscut că aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale Clujului.

„Este cea mai mare provocare pe care o are Clujul. [...] Într-adevăr, este o presiune pe piața imobiliară. Pe de altă parte, suntem și victimele propriului succes, pentru că am reușit să atragem din afară foarte mulți tineri care vin să se stabilească aici”, a spus viceprimarul.

Acesta a contestat însă eticheta potrivit căreia Cluj-Napoca ar fi cel mai scump oraș din România, susținând că diferențele de preț trebuie analizate în funcție de categoriile de produse și servicii, dar și de particularitățile piețelor imobiliare locale.

„Prețul la lapte, la pătrunjel, la pâine, de la Mega Image, să știți că nu este diferit de la București față de Cluj sau de la Oradea față de Cluj. Pot fi diferențe mici, dar nu sunt diferențe semnificative”, a afirmat acesta.

În privința locuințelor, viceprimarul a susținut că media prețurilor din Cluj este influențată de diferențele mai mici dintre zonele orașului, comparativ cu alte centre urbane.

„Într-adevăr, aș putea spune că suntem și victimele propriului succes, pentru că am reușit să atragem din afară foarte mulți tineri care vin să se stabilească aici, iar acest lucru pune presiune pe piața imobiliară”, a reiterat Tarcea.

Acesta a mai afirmat că unele proiecte rezidențiale de mari dimensiuni au fost amânate în ultimul an, fie din cauza dificultăților de finanțare, fie din cauza reticenței investitorilor de a începe lucrările.

Mai mulți elevi și investiții în școli noi

Creșterea numărului de locuitori și atragerea familiilor tinere se reflectă și în sistemul de educație. Potrivit lui Dan Tarcea, numărul elevilor din Cluj-Napoca a crescut de la aproximativ 50.000 în 2010 la 65.000 în prezent, ceea ce pune presiune pe creșe, grădinițe și școli.

Administrația locală are în derulare proiecte pentru extinderea infrastructurii educaționale, iar viceprimarul a menționat că două școli sunt finalizate și urmează să intre în funcțiune, una dintre acestea fiind în Borhanci, unde este prevăzut și un liceu.

„Suntem într-un proces de construire de școli, de creșe și de grădinițe. Eu cred că vom ajunge ca, în doi-trei ani, să scoatem locurile de la creșe la mica publicitate”, a declarat acesta.

Tarcea a evidențiat și rolul localităților din zona metropolitană, care trebuie să dezvolte propriile servicii și infrastructuri pentru a răspunde nevoilor populației.

Transportul public, un alt avantaj al Clujului

Un alt element important pentru menținerea atractivității orașului este transportul public. Viceprimarul a susținut că municipiul dispune de unul dintre cele mai performante sisteme de transport public din țară, cu investiții în mijloace de transport, benzi dedicate și extinderea rutelor.

„Flota este, în acest moment, aproape 70% electrică în municipiul Cluj-Napoca. Investim în benzi dedicate, investim în mijloace de transport în comun, investim în rute. Sigur, nu suntem perfecți, mai avem de ajustat, dar suntem într-o continuă dinamică”, a afirmat Dan Tarcea.

Coeziunea socială, importantă pentru dezvoltarea orașului

Viceprimarul a mai susținut că dezvoltarea economică trebuie însoțită de măsuri care să reducă riscul de marginalizare socială. În opinia sa, creșterea veniturilor și atragerea investițiilor nu trebuie să lase în urmă persoanele vulnerabile.

„Cu cât se câștigă mai mult, cu atât trebuie să avem grijă și de oamenii care cu adevărat nu pot să-și ducă traiul de pe o zi pe alta. Cu cât este mai polarizat orașul, cu atât va fi mai periculos pentru cetățeni”, a declarat Tarcea.

Acesta a amintit programul de relocare a persoanelor din zona Pata Rât, afirmând că peste 600 de persoane au fost relocate, iar administrația a cumpărat 125 de apartamente în acest scop. Potrivit viceprimarului, procesul presupune nu doar asigurarea unei locuințe, ci și sprijin pentru integrarea socială și profesională a beneficiarilor.

În concluzie, Dan Tarcea a susținut că dezvoltarea Clujului depinde de colaborarea dintre companii, antreprenori, universități și administrație, precum și de capacitatea orașului de a menține un echilibru între creșterea economică și calitatea vieții.

Cluj-Napoca, orașul cu cele mai scumpe locuințe din România

Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai scumpe locuințe din România, cu un preț mediu de 3.137 de euro pe metru pătrat în 2025. Prețurile au crescut cu 13,2% față de anul anterior, potrivit studiului Deloitte Property Index 2026, realizat pe baza datelor din principalele orașe din 25 de țări europene.

În clasamentul național, Brașovul ocupă locul al doilea, cu un preț mediu de 2.156 de euro/mp, în creștere cu 13,6%, urmat de București, unde metrul pătrat a ajuns la 2.026 de euro, după un avans de 15,3%.

Cluj-Napoca se remarcă și pe piața chiriilor. Orașul se află pe locul al doilea la nivel național, după București, cu o chirie medie de 10,3 euro/mp pe lună, valoare rămasă neschimbată față de anul precedent. În Capitală, chiria medie a ajuns la 11,2 euro/mp, în timp ce în Brașov a fost de 9,3 euro/mp pe lună.