Șase invenții medicale prezentate la UMF Cluj. De la detectarea bacteriilor la regenerarea pielii și a smalțului dentar

Senzori care ar putea detecta bacterii patogene și markeri ai inflamației, un pansament bioadeziv pentru protejarea pielii, hidrogeluri pentru regenerarea smalțului dentar și o membrană cu autodezinfecție se numără printre invențiile prezentate de cercetători în cadrul evenimentului UMF Cluj Technology Transfer Days 2026.

Evenimentul UMF Cluj Technology Transfer Days 2026 a avut loc în perioada 29-30 octombrie și a reunit cercetători, reprezentanți ai mediului medical, companii și potențiali investitori, oferind un cadru pentru discutarea oportunităților de colaborare și a posibilităților de transformare a rezultatelor științifice în produse sau tehnologii aplicabile în domeniul sănătății.

Senzori pentru detectarea rapidă a două bacterii în apă

Una dintre invențiile prezentate de cercetătorii UMF Cluj este un procedeu pentru detectarea electrochimică simultană a unor markeri asociați bacteriilor Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa. Tehnologia a fost dezvoltată în urma a aproximativ șase ani de cercetare, iar măsurarea propriu-zisă poate fi realizată în mai puțin de un minut.

Proiectul a pornit de la nevoia identificării mai rapide a unor bacterii care pot pune probleme în ceea ce privește siguranța apei și infecțiile asociate asistenței medicale.

Spre deosebire de metodele clasice, care presupun cultivarea bacteriilor și pot necesita câteva zile pentru obținerea rezultatelor, procedeul dezvoltat la Cluj folosește analiza electrochimică și nu necesită o prelucrare complicată a probei sau reactivi suplimentari.

Potrivit cercetătorilor, metoda urmărește două substanțe: enterobactina, produsă de E. coli, dar și de alte bacterii, și piocianina, un pigment caracteristic bacteriei Pseudomonas aeruginosa.

Procedura presupune colectarea unei probe de apă într-un recipient steril, aplicarea unei picături pe suprafața unui electrod și conectarea acestuia la un potențiostat portabil. Dispozitivul transmite datele către un telefon sau un calculator, unde o aplicație înregistrează și interpretează semnalele.

Un avantaj important este posibilitatea efectuării măsurătorilor direct pe teren, fără ca fiecare probă să fie transportată mai întâi într-un laborator.

Echipa de inventatori este formată din Victoria-Cecilia Cristea, Mihaela-Claudia Tertiș, Andreea Cernat, Bogdan-George Feier, Oana-Alexandra Hosu-Stăncioiu și Alexandra Canciu.

Pansament cu extracte vegetale, care permite observarea rănii în timpul vindecării

O altă invenție prezentată la Technology Transfer Days este un pansament activ de tip film bioadeziv, conceput pentru protecția și regenerarea țesutului cutanat, care se remarcă prin asocierea a șapte extracte vegetale.

Cercetătorii și-au propus să obțină un pansament care să facă mai mult decât să acopere o rană. Pansamentul formează o membrană semitransparentă și semiocluzivă. Astfel, zona afectată poate fi observată în timpul procesului de vindecare fără ca pansamentul să fie îndepărtat pentru fiecare verificare. Pansamentul este conceput astfel încât să nu afecteze țesutul atunci când este îndepărtat.

Un element distinctiv îl reprezintă însă asocierea a șapte extracte vegetale, selectate pentru efectele lor complementare în diferite etape ale cicatrizării. Unele au proprietăți astringente și hemostatice, altele sunt studiate pentru potențialul antiinflamator și pentru efectele asupra proceselor de proliferare celulară și sinteză a colagenului.

Echipa de cercetători este formată din Cătălina Bogdan, Diana-Antonia Drîmbărean, Mirela-Liliana Moldovan, Sonia-Meda Iurian și Daniela Benedec.

Hidrogeluri cu peptide pentru remineralizarea și regenerarea smalțului dentar

Cercetarea în domeniul sănătății orale este reprezentată de o compoziție de hidrogeluri cu peptide, destinată remineralizării și regenerării smalțului dentar.

Smalțul este stratul exterior care protejează dinții, iar pierderea mineralelor îi poate afecta structura. Dezvoltarea unor materiale care să susțină remineralizarea reprezintă o direcție de interes în stomatologie, mai ales în căutarea unor metode de conservare și refacere a structurilor dentare afectate.

Compoziția dezvoltată de cercetătorii clujeni utilizează peptide încorporate în hidrogeluri, cu scopul de a susține procesele de remineralizare și regenerare a smalțului.

Inventatorii sunt Alexandrina Muntean, Liana-Codruța Saroși, Stanca Cuc, Gabriel Fürtös, Radu-Marcel Chisnoiu și Marioara Moldovan.

O metodă de evaluare a răspunsului la terapii multiple, bazată pe microARN-uri

O altă invenție propune o metodă de evaluare a răspunsului la terapii multiple, utilizând tehnologia de microarray pentru microARN-uri.

MicroARN-urile sunt molecule mici de ARN care contribuie la reglarea activității genelor și sunt studiate pentru rolul lor în diferite procese biologice și afecțiuni. Analizarea acestora poate furniza informații despre mecanismele implicate în evoluția bolilor și despre modul în care organismul răspunde la tratamente.

Metoda prezentată de echipa UMF Cluj urmărește să utilizeze această tehnologie pentru evaluarea răspunsului la mai multe terapii, o direcție de cercetare relevantă în contextul dezvoltării unor abordări terapeutice mai bine adaptate caracteristicilor fiecărui pacient.

Inventatorii sunt Cornelia Braicu, Mihaela-Oana Zănoagă, Cristina-Alexandra Ciocan, Lajos-Zsolt Ráduly, Ioana-Cornelia-Stanca Neagoe, Iulia-Adina Neamțiu și Eugen-Stelian Gurzău.

Senzor flexibil pentru detectarea biomarkerilor inflamatori din transpirație și salivă

Cercetătorii UMF Cluj au prezentat și un senzor electrochimic dual, imprimat pe un suport flexibil, conceput pentru detectarea directă și simultană a unor biomarkeri cu rol de mediatori inflamatori din transpirație și salivă.

Utilizarea unor probe biologice precum saliva și transpirația prezintă interes pentru dezvoltarea unor metode de monitorizare mai puțin invazive. Un astfel de dispozitiv ar putea contribui la identificarea unor modificări asociate proceselor inflamatorii, în funcție de markerii analizați și de rezultatele validării.

Inventatorii sunt Mihaela-Claudia Tertiș, Victoria-Cecilia Cristea, Andreea Cernat, Bogdan-George Feier, Oana-Alexandra Hosu-Stăncioiu, Alexandra Pusta și Maria-Bianca Irimeș.

Membrană cu autodezinfecție stimulată optoelectric

O membrană cu autodezinfecție stimulată optoelectric, concepută pentru acoperirea suprafețelor și prevenirea infecțiilor, în special în mediul spitalicesc a completatlista invențiilor prezentate la UMF Cluj Technology Transfer Days 2026.

Controlul contaminării este deosebit de important în mediile medicale, unde suprafețele pot deveni surse de transmitere a microorganismelor. O membrană cu proprietăți de autodezinfecție ar putea avea aplicații în astfel de spații, dacă performanțele și siguranța sa sunt confirmate prin testări specifice.

La dezvoltarea invenției au contribuit Radu Nicolae Bănică, Daniel Horațiu Ursu, Cristina Moșoarcă, Mihai Alexandru Eftimie, Paul Ștefan Panaitescu, Pavel Șchiopu, Carmen-Anca Costache, Mihaela-Alina Melinescu și Ioana-Alina Colosi.