Programul Masă caldă a înghețat: rămâne același număr de școli și aceeași sumă ca în anul anterior

Programul Masă Caldă rămâne și în 2023 la stadiul de proiect - include același număr de școli și grădinițe pentru anul școlar care începe în septembrie, iar masa zilnică a unui elev va costa tot 15 lei.

Programul Masă Caldă, care rămâne și în 2023 la stadiul de proiect, include același număr de școli și grădinițe: 450, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat în dezbatere publică de Ministerul Educației pe edu.ro.

De asemenea, limita valorică zilnică pentru masa caldă a unui elev rămâne tot 15 lei, ca și anul școlar trecut, potrivit proiectului de OUG, scrie edupedu.ro.

Acolo unde nu se poate livra masa caldă sau nu există cantine, pachetul alimentar trebuie să conțină: o pâine feliată sau chiflă, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare și un fruct.

În proiectul pus în dezbatere nu se precizează numărul elevilor care vor beneficia de masa caldă.  
 
Se menționează că selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care beneficiază de prevederile programului-pilot se va realiza în complementaritate cu şcolile care beneficiază de suport alimentar masă caldă prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar – PNRAS. Inspectoratele şcolare judeţene îşi asumă atât selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar beneficiare ale programului pilot, cât şi prioritatea acestora.

Acolo unde nu există cantină, pachetul alimentar trebuie să conțină:

- produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului,
- produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului
- legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25% din greutatea totală a pachetului.

La acestea se va adăuga un fruct, potrivit proiectului.

Produsele alimentare preambalate trebuie să prezinte înscrise prin etichetare următoarele elemente obligatorii:

a) denumirea produsului; de exemplu: sandvici cu şuncă şi roşii, sandvici cu unt,
caşcaval şi salată;
b) lista ingredientelor;
c) substanţe care provoacă alergii sau intoleranţe: sunt puse în evidenţă printr-un set
de caracteristici grafice care le diferenţiază de restul ingredientelor;
d) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente: şuncă x%; caşcaval y%;
e) cantitatea netă;
f) data-limită de consum, sub forma: “expiră la data de”, cu înscrierea necodificată a
zilei, lunii şi anului;                                                                                                                                                                          g) condiţii de depozitare – se menţionează inclusiv intervalele de temperatură pentru
menţinerea parametrilor de calitate şi siguranţă ai produselor alimentare;
h) declaraţie nutriţională.

Etichetarea nutriţională trebuie să conţină următoarele elemente: valoare energetică, grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, fibre, proteine, sare.

Pentru produsele preparate în regim propriu, respectiv masă caldă, lista meniului afişată la loc vizibil va conţine denumirea produsului, ingredientele componente şi substanţele care provoacă alergii sau intoleranţe.

Normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi

Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de
arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta
unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi
servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau
nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte
substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate
superioară.
Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjeşte, ci se înăbuşă cu apă.
Sarea iodată utilizată nu trebuie să conţină antiaglomeranţi sau orice alt aditiv.
Evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite, de
exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide –
cereale, ca de exemplu, supa cu găluşti şi friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din
legume.
Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile, cum ar fi iahnie de
fasole cu iaurt sau cu compot.
Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi
servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.
Se recomandă îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de
salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.
Interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp,
precum şi a ouălor fierte, nesecţionate după fierbere.
Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineaţa zilei în care se serveşte, păstrându-se
în condiţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi în condiţii
igienico-sanitare şi la temperaturi corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.
Unităţile de învăţământ în care se desfăşoară programul-pilot au obligativitatea
de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.

NOTĂ: 

Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Naţional de Sănătate
Publică:

• ciorbă de legume;
• supă de pui cu legume;
• ciorbă de văcuţă cu legume;
• legume cu piept de pui la grătar;
• mâncare de mazăre cu piept de pui;
• pilaf cu legume şi ficăţei de pui;
• piure de morcov cu grătar de pui;
• piure de cartofi cu piept de curcan;
• mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor;
• ghiveci de legume cu pui;
• orez cu legume şi pui la tavă;
• sufleu de broccoli cu brânză;
• cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar;
• tocană de legume cu orez brun;
• piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume;
• omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde şi brânză telemea;
• sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor;
• dovlecel umplut cu brânză la cuptor;
• ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani;
• macaroane cu brânză;
• cartofi franţuzeşti, la cuptor, cu brânză şi ou;
• quinoa cu legume;
• sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată;
• sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume
• crude – gogoşar, varză, morcov;
• un fruct întreg