Foto Inovația și cercetarea românească de pretutindeni, în prim-plan la Cluj-Napoca. A început "Smart Diaspora 2025"

Cluj-Napoca este, în această săptămână, centrul inovației și cercetării românești. Peste 900 de cercetători, profesori universitari și experți din țară și din diaspora se reunesc la conferința "Smart Diaspora 2025".

Conferința „Smart Diaspora 2025” a fost deschisă oficial marți seara, în Auditorium Maximum al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în prezența autorităților centrale și locale, reprezentanți ai mediului academic, economic și cultural.

Ediția din acest an, cea de-a VI-a, a Conferinței „Diaspora Științifică Românească - Smart Diapora 2025”, este organizată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în colaborare cu universitățile membre ale Uniunii Universităților Clujene (UUC) – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Arte și Design – și Academia Română, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), sub înaltul patronaj al Președinției României.

Actualul ministru al Educației și Cercetării și fostul rector al UBB, Daniel David, fost prezent la festivitatea de deschidere a evenimentului științific.

"Între 1998, când am ieșit prima dată din țară, și 2004, am locuit mai mult în Statele Unite decât în România. Nu știam dacă mă voi întoarce în țară și nu știam cum va arăta lumea. În 2004 însă, am hotărât să revin definitiv în România. Ce am învățat în perioada petrecută în Statele Unite? În primul rând, am învățat că mecanismele academice funcționează pe baza a două componente esențiale: arhitectura instituțională și mecanismele specifice. Când m-am întors în țară, în 2004, primul meu reflex a fost să implementez acele mecanisme învățate, dar nu funcționau. Nu funcționau pentru că nu aveam arhitectura necesară.

Ulterior, am devenit rector. Și, din nou, am încercat să aplic mecanismele specifice performanței, dar nici atunci nu au prins. În decembrie 2024 am devenit ministru. Am devenit ministru într-un an foarte complicat — 2025 — pe care l-am numit „anul hidrei”, pentru că, atunci când rezolvi o problemă, apar altele. (...) Ca ministru am încercat să fac ceea ce am făcut și ca șef de departament, și ca rector: să introduc mecanisme moderne, specifice performanței. Dar, din nou, am constatat că nu putem progresa fără o nouă arhitectură a sistemului național de cercetare și inovare.

Am beneficiat de munca depusă de colegii și prietenii mei — precum Alexandru Andrei și alți miniștri dinaintea mea — care au creat cadrul general. Ei nu au reușit să-l pună în practică, dar l-au pus pe hârtie. Împreună cu profesorul Bunoiu, cu colegul Adrian Curaj și cu alți experți, am început să-l aplicăm. Vrem să avem institute naționale, institute ale Academiei, institute universitare și institute private — fiecare cu misiuni clare, cu o arhitectură coerentă, și cu mecanisme de colaborare, pentru a evita suprapunerile și a folosi eficient resursele, oricum limitate. Procesul este deja în desfășurare - avem 18 unități programate pentru evaluare. Fără această arhitectură, progresele noastre vor rămâne limitate.

De la diaspora științifică am mari așteptări. Știu că mulți dintre dumneavoastră sunteți deja implicați în comisiile de evaluare. Vă rog să continuați să vă implicați, iar după ce noul sistem va fi stabilit, să veniți cu propuneri concrete de mecanisme și proiecte. Numai împreună putem construi o societate bazată pe cunoaștere, în care știința generează progres, iar educația de calitate îl diseminează", a spus ministrul Daniel David, în deschiderea conferinței.

Noul rector al UBB, Adrian Petrușel, a subliniat faptul că diaspora științifică românească reprezintă "o resursă strategică a țării noastre".

"Este o mare onoare pentru Universitatea „Babeș-Bolyai” să găzduiască deschiderea conferinței „Smart Diaspora 2025”, o manifestare organizată de Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu UFSCDI și în parteneriat cu Consorțiul Universităților Clujene și Academia Română, sub înaltul patronaj al Președintelui României. Diaspora științifică românească reprezintă o resursă strategică a țării noastre. Ea este o punte între trecutul nostru academic și viitorul pe care dorim să-l construim împreună. De aceea, sperăm ca această săptămână să fie una memorabilă pentru noi toți. Universitatea „Babeș-Bolyai” și colegii noștri din cele cinci universități publice clujene se bucură să vă primească astăzi la Cluj. Bine ați venit la UBB, bine ați venit la Cluj-Napoca, bine ați venit acasă!" - a spus rectorul UBB, Adrian Petrușel.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj video în cadrul conferinței.

"Oamenii de știință din diaspora au un potențial uriaș în cercetarea românească și de aceea acest gen de manifestări științifice care conectează cercetători, profesori din diaspora cu cei din România este foarte important", a transmis președintele Nicușor Dan.

Prefectul Clujului, Maria Forna, a felicitat organizatorii acestui eveniment, despre care a afirmat că este "dovada clară că românii din diaspora rămân profund atașați de țară, prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea științei, a educației și a societății românești".

"Este, de asemenea, simbolic și emoționant faptul că această ediție are loc la Cluj-Napoca, un oraș care s-a impus de-a lungul timpului ca unul dintre cele mai importante centre universitare din Europa Centrală și de Est.
Clujul este astăzi un oraș al tinerilor, al ideilor, al diversității culturale și academice. Aici, peste 100.000 de studenți proveniți din toate colțurile țării și din zeci de alte state aduc energie, entuziasm și dinamism. Ei sunt, alături de profesorii și cercetătorii lor, motorul care dă orașului pulsul modern și spiritul inovator care îl definește.

Universitățile clujene au devenit adevărate ambasade ale cunoașterii și formează o comunitate academică de excepție, cu impact major asupra dezvoltării economice, sociale și culturale a regiunii.
În calitate de reprezentant al Guvernului, doresc să subliniez angajamentul nostru comun pentru susținerea educației, a cercetării și a inovării — domenii care nu doar definesc identitatea Clujului, ci și trasează direcția de dezvoltare a României.

Parteneriatul dintre mediul academic, autoritățile publice locale și județene și sectorul privat este cheia prin care putem transforma potențialul intelectual al acestei comunități într-un avantaj strategic durabil pentru România", a spus prefectul Maria Forna.

Un concert susținut de pianista Ana Silvestru și grupul Icoane, coordonat de Ioan Bocșa, au completat atmosfera festivă a evenimentului.

Zilele de 5 și 6 noiembrie vor fi dedicate lucrărilor și dezbaterilor pe secțiuni, găzduite de cele șase universități membre ale Uniunii Universităților Clujene, iar dezbaterile finale, concluziile și ceremonia de închidere a evenimentului vor avea loc vineri, 7 noiembrie 2025, la ora 10.00, la noul sediu al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”.