Studenţii clujeni reînvie reţetele tradiţionale româneşti

Studenţii clujeni reînvie reţetele tradiţionale româneşti
Evenimentul şi-a propus să scoată din anonimat 30 de produse româneşti din Transilvania şi Bucovina, prin construcţia identitară a unui paşaport agroalimentar.

Timp de un an de zile, studenţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) au identificat în teritoriu un produs căruia au încercat să-i construiască identitatea din punct de vedere agro-cultural. Întregul demers a avut la bază ideea de a scoate din uitare produsele româneşti şi a le reda o identitate, pentru a le construi o strategie de marketing în ideea în care ar putea fi puse în valoare de către orice antreprenor interesat să le promoveze la nivel naţional sau internaţional.

Cu reţetele culese de la bunici, străbunici şi vârstnici din sate, studenţii au au organizat o paradă a produselor tradiţionale, unde gustoasele preparate au putut fi testate de curioşi. „Studenţii au trebuit să identifice un produs tradiţional, să îi întocmească un caiet de sarcini prin care să explice de unde provine acesta, cum se realizează şi dacă are o vechime de minim 30 de ani", a explicat Avram Fiţiu, organizator. Cu ajutorul caietului de sarcini realizat, preparatele vor putea fi mai apoi atestate ca produse autentic româneşti. 

Îmbrăcaţi în costume populare, tinerii de la USAMV şi-au prezentat, mândri, preparatele culinare. Plăcinte cu lucernă, drob cu ciuperci, pături cu zăvoi, pâine din mălai, sarmale împrăştiate sau pălincă de 60 de grade tărie s-au regăsit printre produsele prezentate de studenţi.

Cu dorinţa de a aduce un preparat inedit, Raluca, o tânără originară din Sălaj, a pregătit plăcinte cu lucernă. "Lucerna era folosită din bătrâni la plăcinte, pentru că ţăranii nu aveau mereu acces la brânză sau la alte legume. Se făceau şi plăcinte cu păpădie sau urzici, erau foarte inventivi ţăranii pe atunci", a explicat studenta.

După indicaţiile primite de la străbunica din comuna Ţaga, judeţul Cluj, o  altă studentă a reinterpretat o reţetă de pâine din mălai. "Străbunica mea, de 92 de ani, a fost cam singura din zonă care şi-a amintit reţeta. Reţeta a fost uitată pentru că au fost vremuri aşa grele, încât oamenii nici măcar nu mai vor să îşi aducă aminte. Ei nu aveau bani de pâine, nu aveau proprietăţi, erau acele vremuri în care au fost despropriaţi, aşa că cel mai simplu le era să cultive porum din care făceau un fel de pâine la care adăugau şi slănină, să fie masa mai săţioasă", a explicat Valentina.

Echivalentul celebrului cheesecake din zilele noastre a fost, la rândul său, prezentat în cadrul paradei culinare. Preparatul intitulat "hencleş" este o prăjitură ardelenească, specifică şaşilor, care se servea la diferite sărbători religioase. "Este un desert foarte uşor de facut, ingredientele sunt la îndemâna oricui. Se folosesc ouă, făină, drojdie, sare, brânză dulce, smântână şi stafide. Reţeta am primit-o de la o localnică din Jidvei, am căutat ceva mai deosebit şi am vrut să o readuc în atenţia oamenilor", a menţionat Cristian.

Specialiştii clujeni atrag atenţia asupra importanţei păstrării, din generaţie în generaţie, a reţetelor culinare reprezentative pentru diferitele zone geografice ale ţării noastre. La nivel naţional, la sfârşitul anului 2015 România avea aproape 500 de produse atestate la nivel naţional, însă niciunul la nivel internaţional.

"La ora actuală suntem pe ultimul loc în Europa la nivel de atestare de produse tradiţionale, astăzi suntem cu zero produse tradiţionale faţă de ţări ca Franţa şi Italia care au peste 200. Atunci când vrei să ai o strategie de marketing la nivel european în materie de alimentaţie, dacă nu pui în valoare acele elemente identitare din punct de vedere gastronomic, nu ai cum să poţi construi strategii pentru ţara ta, pentru producătorii tăi nişte produse care au în spate o încărcătură emoţională, istorică şi culturală", a subliniat Avram Fiţiu.

Pentru a putea atesta la nivel european un produs tradiţional românesc este nevoie de o faza prealabilă de atestare la nivel naţional în România, după care putem îl putem atesta ca Produs cu Denumire Geografică (DOP), Produs cu Indicaţie de Protecţie Geografică (IGP) sau Produs cu Trasabilitate Garantată (TSG). Produsele studenţilor vor fi analizate de un juriu de specialitate, care va stabili dacă preparatele culinare ar putea începe demersurile pentru atestare.

Comenteaza