Acum 60 de ani au fost furaţi, iar de 20 de ani sunt minţiţi şi au devenit bătaia de joc a celor aflaţi la putere în Cluj. Colega mea, Luminiţa Silea, a dat o excelentă deschidere în ZIUA de CLUJ: “Clujul se face de râs în Europa: «Dosarul Palocsay», pe masa Angelei Merkel”!

Dacă vrem să luăm în considerare etimologia, ca un sprijin util pentru a stabili semnificaţia termenului governance, atunci este de amintit faptul că deja în greaca veche s-a folosit cuvântul “kybernaien” pentru a desemna conducerea unei corăbii pe mare.

S-a încetăţenit în vocabularul obişnuit, dar mai ales în cel turistic european zicala potrivit căreia după ce ai văzut oraşul italian Napoli, poţi să mori.

Trăim într-o lume nedreaptă, iar nedreptatea ei este multiplicată adesea de media şi mediile politice. De ce?

În lipsă de subiecte sau de inspiraţie, canalele de televiziune ne-au bombardat zilele trecute cu imaginile comice ale îmbrâncelilor dintre un “poliţist” şi o “profesoară”.

Nu cred că România s-a situat vreodată în istoria ei mai jos decât acum, din majoritatea punctelor de vedere din care poate fi analizată.

După publicarea unor fragmente din memoriile celui care a fost un mare savant al culturii române, Adrian Marino, unele ziare, profitând de ocazie, s-au repezit, precum corbii, publicând o serie de declaraţii pro sau contra, unii nescăpând ocazia de a mai arunca “anatema” asupra trecutului său.

La început, orice regulă stabilită de oameni nu a fost decât o sumă de păreri convergente ale celor puşi sau aleşi să facă legile.

L-a citit, oare, liderul PSD Marean Vanghelie pe Alvin Toffler?