Din nou despre a treia suspendare

Din nou despre  a treia suspendare
Mulţi prieteni mă sfătuiesc să nu mai atacăm chestiunea suspendării lui Traian Băsescu. Din simplul motiv că îi dăm importanţă.

Şi că o asemenea procedură, aplicată a treia oară, ar putea să-i sperie pe cetăţeni. Şi să creeze în străinătate senzaţia că întreg procesul electoral din România nu are, în realitate, alt scop decât eliminarea lui Băsescu. Întrucât nu sunt de acord cu o asemenea perspectivă, iată revin şi insist asupra tezei celei de a treia suspendări.

Suferinţele cetăţenilor României trebuie să înceteze. Cât mai repede. Acest popor nu mai poate îndura degradarea la care este supus. Şi nici dispreţul la care a fost expus. Şi nici starea de sărăcie în care trăieşte. Sentimentul umilitor că eşti părăsit şi ignorat de către stat, deşi, prin Constituţie, orice guvern are obligaţia de avea grijă de cetăţenii săi. În primul şi în primul rând,
garantându-le convieţuirea.

Dacă această situaţie ar mai continua, fie şi numai un an de zile, oamenii îşi vor pierde până şi ultima brumă de încredere în politicieni, indiferent din ce partid sau coaliţie provin aceştia, şi, nemaiavând încredere în ei, vor respinge şi sistemul parlamentar. Asta înseamnă să ne îndreptăm cu ochii deschişi, şi nu legaţi, direct către o nouă dictatură. Ceea ce ar fi şi mai rău decât răul lăsat în urmă de PDL şi de regimul Traian Băsescu.

Pentru a curma suferinţele românilor, este obligatoriu să punem capăt definitiv acestui regim odios. Şi cum am putea proceda altfel, dacă, aşa cum a declarat în repetate rânduri, Traian Băsescu este decis să ignore votul democratic al cetăţenilor şi, indiferent de scorul USL, să nu accepte un nou guvern Ponta. Este la mintea cocoşului că singura ripostă posibilă, singura soluţie aplicabilă este suspendarea a doua zi sau chiar în aceeaşi zi a lui Traian Băsescu pentru a treia oară, instalarea la Cotroceni a unui preşedinte interimar în persoana lui Crin Antonescu, acesta din urmă urmând să procedeze constituţional şi să-l nominalizeze pe Victor Ponta pentru formarea Guvernului.

Mai există şi ipoteza în care, temându-se de cea de-a treia suspendare unde, după ce se vor fi consumat alegerile parlamentare, nu va mai beneficia de niciun fel de sprijin din partea susţinătorilor săi euroatlantici, acesta va consimţi să-l numească pe Ponta, dar va hărţui în fel şi chip, în stilul cunoscut, noul Executiv,
împiedicându-l practic să guverneze.
Şi asta, în condiţiile în care buna guvernare este indispensabilă relansării României. Rămânând la Cotroceni, Băsescu mai poate juca şi o altă carte. Şi anume, demonizarea în continuare a unei majorităţi parlamentare democratic alese. Utilizând în acest scop DNA, ANI ori alte instituţii publice. Şi această situaţie trebuie evitată. În oricare dintre ipotezele de mai sus, Traian Băsescu trebuie scos în afara ringului.

Sunt convins că, după alegeri, el nu va mai beneficia de aproape niciun sprijin intern şi nici de vreo susţinere externă cât de cât semnificativă, din simplul motiv că, până la urmă, votul, într-o procedură normală de alegeri legislative, se va fi dovedit suveran. Teza celei de-a treia suspendări cred că este bine să devină un fel de reflex condiţionat al USL şi al electoratului său. Şi, întrucât tot vorbim insistent de această suspendare, nici partenerii euroatlantici nu vor mai putea susţine că au fost luaţi pe nepregătite.

 

Etichete
Comenteaza