Turnul Imperial costă 10 milioane de euro

Proprietarii unui teren din cartierul Mănăştur vor să înceapă în 2012 şantierul pentru un turn de 25 de etaje, care costă 10 milioane de euro, susţin aceştia. Din pleiada de proiecte din 2007-2008 au rămas doar "urme" de turnuri, printre veşti despre societăţi beneficiare de documentaţii, dar intrate în insolvenţă, vânzări şi redimensionări de clădiri încă nerealizate.

Iniţiativa, lansată în 2007 prin societatea Imperial Development Cluj (IDC), a revenit în atenţie la ultima şedinţă din anul trecut a Consiliului Local (CL), când primarul interimar Radu Moisin a adus în faţa consilierilor proiectul blocului. El nu a dorit să îşi asume semnarea autorizaţiei de construire pentru o clădire care ar fi "o ruşine" pentru zona de intrare în oraş. Blocul a revenit în piaţă, după ce în vara anului trecut şi-a schimbat proprietarul. Clădirea de 25 de etaje a fost desenată pentru un teren de 2.773 mp deţinut de IDC în zona Nodului N din Mănăştur. Firma este deţinută acum de omul de afaceri Radu Vlas, proprietarul complexului multifuncţional Leul din Piaţa Mihai Viteazul, construit pe terenul municipalităţii. În 2007, la lansarea proiectului, IDC avea doi asociaţi: Gheorghe Irimieş (99%) şi Adrian Moldovan (1%).

Terenul a fost achiziţionat în august, potrivit lui Vlas, iar tranzacţia s-a cifrat în jurul sumei de 2 milioane de euro, care a presupus, alături de teren, proiectul, studiile şi avizele aferente obţinute. Vlas are pentru acest proiect doi asociaţi de la Bucureşti, care nu au mai derulat investiţii imobiliare în Cluj, a menţionat omul de afaceri. "Vrem să facem acest proiect, să ne apucăm de lucru. Este greu să ne raportăm la ceea ce se întâmplă azi în piaţă, dar acesta este un proiect care se va întinde pe trei ani, iar piaţa se mai schimbă până atunci. Noi mizăm tocmai pe înălţime: se caută panorama", a spus Vlas. "Nu suntem foarte deschişi la ideea de clădiri înalte aici, la Cluj, dar şi în acest oraş ar trebui să se dezvolte clădiri înalte şi frumoase. Cred că, mai devreme sau mai târziu, cele autorizate se vor face", consideră Vlas.

Imobilul de 25 de etaje care ar "umbri" orice altă construcţie vecină a revenit în atenţia consilierilor locali anul trecut, după ce în urmă cu trei ani proiectul a reuşit să treacă de Comisia de Urbanism şi să obţină şi votul CL. Ajunsă în 2011 pe masa primarului interimar, autorizaţia de construire nu a fost încă semnată, Moisin preferând doar să îi informeze pe consilieri. "E un proiect care mie nu mi se pare în regulă. Este vorba despre intrarea în municipiu dinspre Oradea, despre o clădire de 25 de etaje, pe lângă care blocul de 10 niveluri din vecinătate pare o jucărie. Există o hotărâre CL pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) din 2008. Poate că atunci nu am fost suficient de atenţi, aveam multe proiecte, erau alte condiţii. Vreau să îi rog pe consilieri să vină cu propuneri pentru acest proiect, să vedem dacă există soluţii legale pentru reducerea regimului de înălţime. Clujenii ar avea de câştigat. Un asemenea bloc ar fi o ruşine pentru oraş", a spus Moisin.

Comisia de Urbanism a CL urmează să vină cu posibile soluţii de rezolvare a cazului Imperial, iar proiectul ar putea fi rediscutat în următoarea şedinţă. Beneficiarii sunt decişi să ducă proiectul înainte. "Aşteptăm să vedem care va fi punctul de vedere al autorităţilor. Eu sper să nu ni se respingă proiectul. Nişte clădiri înalte pot să arate bine în Cluj, clădirea aceasta ar fi bine încadrată în zonă. Tot proiectul ar ajunge la aproximativ 10 milioane de euro, există şi investitori, şi dorinţa de a se face. Banii vor veni şi din credite, dar şi de la investitori, finanţarea se pregăteşte pe fiecare an, etapizat", a menţionat Vlas.

Nici un proiect de turn din anii de efervescenţă imobiliară nu a fost finalizat în şantier. Carmel Land Development, care a lansat un proiect cu imobile de până la 30 de etaje, a depus cererea de intrare în insolvenţă în urmă cu un an. Unul dintre dezvoltatorii care s-au interesat de achiziţia terenului din sudul oraşului se pregătea să redimensioneze proiectul, "tăind" din etaje până la regim P+2, conform informaţiilor din piaţă. Asociaţii Globe Group, beneficiară a unui proiect de 14 etaje, a vândut terenul de pe Calea Turzii, pe care se construieşte un spital de opt etaje. Cel mai mare eşec rămâne cel al Tower: proiectul rezidenţial de 18 etaje din Mănăştur a demarat în şantier, dezvoltatorul a început să vândă apartamente, dar "scheletele" viitoarelor clădiri au rămas neterminate. În schimb, eventualele adaptări post-criză ale proiectului Riverfront din Piaţa Abator (20 de etaje) nu vor viza reducerea suprafeţelor, ci redistribuirea funcţiunilor, susţinea anul trecut Arpad Paszkany, iniţiatorul proiectului. Acesta nu a abandonat nici planurile privind turnurile proiectate în Zorilor (primul de 27 de etaje).

Reguli noi de construire

Noile reglementări de construire din oraş ar urma să fie mult mai restrictive în comparaţie cu deschiderea privind avizarea unor astfel de proiecte din perioada 2007-2008. Clădirile noi înalte vor avea şase-şapte etaje, potrivit reglementărilor din noul Plan Urbanistic General. Rămân unele perspective de regim de înălţime superior: proiectele deja autorizate, care ar putea fi duse în şantier, sau Planuri Urbanistice Zonale în cazuri speciale.