Termenul-limită din PNRR bate la ușă. Constructorii avertizează: companiile riscă să rămână fără lucrări

La jumătatea anului 2026, sectorul construcțiilor din România continuă să afișeze rezultate bune în statistici, însă realitatea din teren este mult mai complicată.

Cristian Erbașu, CEO al Construcții Erbașu și președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, avertizează că evoluția pozitivă este susținută aproape exclusiv de marile proiecte de infrastructură finanțate prin PNRR, în timp ce numeroase companii mici și mijlocii se confruntă deja cu lipsa lucrărilor și a finanțării.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, sectorul construcțiilor continuă să crească, iar proiectele de infrastructură schimbă vizibil peisajul investițiilor publice. Cu toate acestea, Cristian Erbașu spune că cifrele nu reflectă întreaga situație din piață.

„Din punctul de vedere al cifrelor, suntem în creștere. În realitate însă, această creștere este susținută de proiectele mari de infrastructură, în special de cele finanțate prin PNRR. Din păcate, foarte multe companii mici și mijlocii suferă deja fie din lipsa proiectelor, fie din cauza lipsei finanțării pentru proiectele pe care le au”, spune Erbașu, într-un interviu acordat NewsEdge, potrivit cineconstruieste.ro. 

Un semnal îngrijorător este reprezentat de numărul tot mai mare de participanți la licitațiile publice. Dacă în urmă cu câțiva ani concurau trei, patru sau cinci firme pentru un contract, în prezent la unele proceduri ajung să participe chiar și 15-20 de companii. În opinia lui Erbașu, acest fenomen nu indică o piață sănătoasă, ci faptul că numeroase firme încearcă să obțină orice contract disponibil pentru a-și asigura continuitatea activității.

Situația s-a văzut și în cazul unor proiecte importante de infrastructură. Pentru modernizarea drumului județean DJ 106E din Mărginimea Sibiului au fost depuse 27 de oferte pentru un contract estimat la 220 de milioane de lei, iar licitația pentru Centura Baia Mare, în valoare de 1,58 miliarde de lei, a fost anulată după cinci contestații. Potrivit specialiștilor din domeniu, o competiție excesivă poate genera presiuni asupra prețurilor și oferte greu de susținut din punct de vedere financiar.

Cel mai important semnal de alarmă vizează însă perioada de după finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. Termenul-limită din 31 august concentrează un volum foarte mare de lucrări într-un interval scurt, însă după această dată există riscul ca multe companii să rămână fără proiecte în derulare.

Sectorul construcțiilor asigură locuri de muncă pentru sute de mii de persoane și depinde într-o măsură semnificativă de investițiile publice finanțate din fonduri europene. În același timp, investițiile private, afectate de costurile ridicate de finanțare și de incertitudinile economice, nu reușesc să compenseze diminuarea proiectelor publice.

În lipsa unui nou val de investiții, companiile riscă să își reducă activitatea, iar o parte dintre muncitorii calificați ar putea alege să plece în alte țări sau să se reorienteze către alte domenii.

La nivel teoretic, continuitatea investițiilor ar urma să fie asigurată prin Programul Transport 2021-2027, programul SAFE, care pune la dispoziție 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzile A7 și A8, viitorul exercițiu financiar european 2028-2035 și fondurile de la bugetul de stat. În practică însă, implementarea acestor proiecte avansează lent, din cauza studiilor de fezabilitate care durează ani de zile, a documentațiilor incomplete și a contestațiilor care blochează licitațiile.

Exemplele nu lipsesc. Contractul pentru proiectarea Drumului Expres Constanța–Tulcea, semnat în 2020, nu este finalizat nici după șase ani. În cazul Centurii Baia Mare, procedura de achiziție a fost anulată după patru luni și cinci contestații, iar studiile de fezabilitate pentru drumul de mare viteză Filiași–Lugoj au ajuns la un stadiu de doar 28-32% după trei ani. 

Criza forței de muncă rămâne una dintre cele mai mari probleme ale sectorului, iar, potrivit lui Cristian Erbașu, aceasta este amplificată de numărul mare de proiecte aflate simultan în execuție.

„Știm bine că această criză durează de foarte mult timp și s-a acutizat în ultimii ani. Deși în ultima perioadă au început să apară primele semne de ameliorare, acestea sunt încă prea slabe pentru a răspunde nevoilor reale ale pieței. Volumul din ce în ce mai mare de lucrări, mai ales al proiectelor mari, care absorb foarte multă forță de muncă, face ca ameliorarea să fie insuficientă”. 

Erbașu atrage atenția și asupra lipsei de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea proiectelor publice. În opinia sa, companiile nu au garanția că investițiile pentru care au licitat vor beneficia de fonduri, că actele adiționale vor fi aprobate sau că plățile vor fi efectuate la timp.

Totodată, acesta critică faptul că sistemul de achiziții publice continuă să favorizeze ofertele cu prețul cel mai mic. În trecut, Erbașu avertiza că astfel de practici pot afecta calitatea lucrărilor, prin reducerea costurilor pentru proiectare, studii geotehnice și soluții tehnice.

Aceeași concluzie este susținută și de directorul ADURO, Cezar Șerban, care consideră că proiectele de infrastructură de peste 100 de milioane de euro nu pot fi dezvoltate pe baza unor proiecte tehnice subfinanțate. La rândul său, Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC) avertizează că ofertele nesustenabile financiar duc, în timp, la solicitări de modificare a contractelor, compromisuri tehnice și chiar abandonarea unor șantiere.