Studiu KPMG: România, din nou codaşă la bani europeni

Deși rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre, România se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția fondurilor europene la finalul anului 2012, arată un studiu KPMG efectuat în 10 țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Pentru statele membre UE din Europa Centrală și de Est (ECE) fondurile UE contribuie între 11% și 26% din PIB-ul lor anual, fiind o resursa esentiala dezvoltarii competitive si cresterii economice.

Potrivit studiului KPMG, bunăstarea economică a statelor din regiune depinde, mai ales in timp de criza economica, de măsura în care acestea reușesc să atragă fondurile europene.

Studiul KPMG include cele mai noi 10 state membre UE - Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia și Slovenia - care au aderat între 2004 și 2007.

Raportul evidențiază că în perioada 2007 - 2012, aproximativ 180,9 miliarde Euro au fost disponibile pentru a fi cheltuite în vederea îmbunătățirii coeziunii economice și sociale. Din această perspectivă, statele membre din Europa Centrală și de Est au obținut rezultate notabile: în cei 6 ani de implementare a programelor cofinanțate de Uniunea Europeana, beneficiarii au semnat contracte a căror valoare totală se ridică la aproximativ 149 miliarde Euro. Această sumă reprezintă peste 80% din bugetul alocat pentru perioada curentă de programare.

Rambursarea fondurilor este relativ întârziată. Până la sfârșitul anului 2012, doar ceva mai mult de jumătate din totalul sumelor contractate, adică aproximativ 79,4 miliarde euro, fuseseră rambursate beneficiarilor.

Pe lângă prezentarea progresului înregistrat la nivelul Cadrului Strategic Național de Referință la nivelul fiecărei țări, raportul KPMG a realizat o ierarhie a acestor țări din punct de vedere al rezultatelor obținute în accesarea și implementarea fondurilor europene. Ierarhizarea s-a realizat în funcție de rata contractării, care este calculată ca raport între valoarea fondurilor nerambursabile contractate in 2007-2012 și bugetul disponibil pentru perioada 2007-2013.

 

„Absorbția fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existența constrângerilor financiare (cofinanțări greu de obținut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar și în cazul autorităților publice locale), procedurile anevoioase de achiziții care au dus la nerespectarea graficelor inițiale de desfășurare a activităților și, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiți de către beneficiari", spune Daniela Nemoianu, executive partner la KPMG România. "Pentru că România are şansa unică să iasă acum din acest cerc vicios şi perdant, facem un apel la mobilizarea tuturor resurselor capabile şi specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial si al mediului de afaceri, politic si social, pentru alinierea in interes national si coagularea unei viziuni coerente si integrate, care sa proiecteze strategic si realist, pe criterii de competitivitate si crestere economica, priorităţile naţionale şi trans-sectoriale ale următoarei perioade".

Având în vedere faptul că actuala perioadă de programare se aproprie de sfârșit, statele ECE se află într-un punct esențial, considera Toader. „Apropierea de sfârșitul acestei perioade de programare ne oferă posibilitatea de a evalua modul în care statele ECE au accesat și utilizat Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2012".

KPMG are birouri regionale la Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Cluj-Napoca.