România, pe primul loc în UE privind indicele de revenire la "normalitate" după pandemie

România, pe primul loc în UE privind indicele de revenire la "normalitate" după pandemie

Cercetătorii UBB Cluj-Napoca au analizat datele aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiștii de la revista britanică „The Economist”, care măsoară gradul în care viața socio-economică reușește să revină la un nivel pre-pandemie.

Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin Școala Academică de Științe Sociale a UBB, prin intermediul unei echipe de șase cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB FSEGA), a analizat datele aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiștii de la revista britanică „The Economist”, care măsoară gradul în care viața socio-economică reușește să revină la un nivel pre-pandemie. Indicele este exprimat printr-o valoare procentuală, valoarea de 100% reprezentând nivelul aferent perioadei de dinaintea pandemiei.

Conform celor mai recente date publicate, România a atins în luna iulie 2021 un nivel de 81,17%, valoare cu care se situează pe primul loc printre țările UE participante la acest studiu, respectiv în top 10 la nivel mondial (locul 8 în data de 9 iulie 2021). Data de 10 iulie 2021 a marcat 500 de zile de la apariția primului caz de coronavirus în România.

Indicele de normalitate dezvoltat de specialiștii de la „The Economist” monitorizează schimbarea comportamentului actorilor socio-economici ca urmare a pandemiei de coronavirus, fiind compus din opt indicatori care pot fi grupați în trei categorii. Prima categorie se referă la transport și călătorii: (1) gradul de utilizare a transportului public în orașe mari, (2) traficul general în aceste orașe, respectiv (3) numărul zborurilor domestice și internaționale. A doua categorie măsoară nivelul activităților de recreere și divertisment: (4) timpul petrecut în afara locuinței, (5) veniturile realizate de cinematografe și (6) participarea publicului la evenimente sportive. Ultima categorie se referă la activități comerciale și locuri de muncă: (7) vizita populației în magazine și (8) rata de ocupare a spațiilor de birouri. Indicele este calculat pentru cele mai mari 50 de economii din lume, printre care și România, acoperind astfel 90% din PIB-ul global, respectiv 76% din populația lumii.

Evoluția în timp, precum și componentele indicelui de normalitate, atât la nivel global, cât și la nivelul României, pot fi consultate pe pagina web de pe adresa econ.ubbcluj.ro/coronavirus, analizele fiind realizate ca parte a proiectului de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.

Proiectul UBB monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României. În privința componentelor indicelui, analizele din cadrul acestui proiect arată că, în comparație cu celelalte țări, România stă cel mai bine în privința categoriei timpului petrecut în afara locuinței (104,6%, locul 2 la nivel global), respectiv în categoria cinema (101,0%, locul 2 la nivel global), categorii în care activitatea populației nu numai că a revenit la, dar a și depășit nivelul pre-pandemie.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David menționează cu referire la aceste rezultate că „Trei idei sunt fundamentale aici. Prima, că această analiză arată ceea ce înseamnă o universitate (și facultate) de talie mondială (world-class), capabilă să integreze în relații bidirecționale cazuri naționale în analize internaționale, cu un potențial impact științific și pragmatic major. A doua, că mediul socio-economic românesc este printre performerii internaționali privind reîntoarcerea (și chiar depășirea) la nivelul pre-pandemie. În fine, a treia idee se referă la faptul că această descriere riguroasă trebuie urmată acum de analize explicative,  predictive și evaluative, mai ales în contextul amenințării unui nou val pandemic, pe fondul unei rate scăzute a vaccinării.”

Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, conf. univ. dr. Răzvan V.  Mustață, a adăugat că „cea mai recentă componentă a proiectului nostru de cercetare monitorizează modul în care viața de zi cu zi se întoarce la sau se îndepărtează de nivelul obișnuit în perioada premergătoare pandemiei. Cu acest instrument dorim să venim în sprijinul autorităților, oferind o sursă credibilă de informații privind evoluția comportamentului populației, respectiv un instrument cu care se pot realiza analize comparative a nivelului de relaxare a vieții socio-economice în România comparativ cu alte țări ale lumii. Rezultatele actuale pentru România aferente indicelui de normalitate ne arată o stare de fapt pe care trebuie să o privim cu rezervă. Dacă am fi avut un nivel ridicat de vaccinare la acest moment am fi putut discuta despre o realitate foarte bună. În condițiile actuale, considerăm că este extrem de importantă asigurarea stabilității, respectiv limitarea fluctuațiilor privind măsurile de relaxare.

Pe de altă parte, revenirea dinamică a activităților socio-economice din România la nivelul pre-pandemie reprezintă un semn pozitiv pentru performanța economică a țării, dar luând în considerare și perspectiva epidemiologică se impune o relaxare mai graduală și precaută pentru a putea ține sub control un nou val posibil al pandemiei. De asemenea, considerăm că este imperativ ca autoritățile să dinamizeze campania de vaccinare pentru a putea susține această revenire la o stare de normalitate. Mai mult de atât, revenirea la normalitate trebuie acompaniată de obținerea cât mai rapidă a fondurilor UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv de utilizarea inteligentă a acestora, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung.”

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza