Video Reportaj Recorder la Cluj: „Industria care a transformat un oraș"

Reportaj Recorder la Cluj: „Industria care a transformat un oraș"
| Foto: recorder.ro

Orașul Cluj-Napoca are circa 320.000 de locuitori și 1.400 de firme de IT, cu peste 20.000 de angajați. 1 miliard este valoarea pieței locale de IT din Cluj. Jurnaliștii Andrei Udișteanu și Alex Varninschi de la Recorder a realizat un reportaj despre industria care a transformat orașul. 

Ioan Pugna, taximetrist: „Toată lumea vine la Cluj. Nu mai veniți la Cluj, că e plin. S-au dat toate locurile, e scump. Nu mai veniți la Cluj. Uite ce e aici și e doar noua și jumătate, acesta e cel mai tare bloc (bloc zona Studium Green Gheorgheni), s-a construit peste trotuar, iar în spatele căminului Economica I uite ce s-a construit. Blocuri, blocuri, blocuri. Vreo 2800 de euro e metrul pătrat în zona asta. Și aici sunt ăștia, „sărăkia”, clujenii obișnuiți. Clujul gri (poluare, blocuri), acesta e Clujul real".

Sunt și mulți oameni care au venit din alte orașe practic?

„Eu spun că sunt 90%. Clujul e cum a fost America după război, importă inteligență. La podul acesta se termina Clujul, în urmă cu trei ani. Uite ce a creat IT-ul (multe cartiere de blocuri noi)”, a mai spus taximetristul.

Daniel Metz, antreprenor IT și Președinte al Consiliului de Administrație NTT DATA Romania (cifră de afaceri de 76 milioane de euro): „Eu cred că există un argument sau un motiv foarte important de ce Clujul a explodat din punct de vedere al dezvoltării. Probabil țineți minte timpurile în care în Cluj era domnul Funar primar. La Cluj ce s-a întâmplat: nu au venit firme străine multe".

Gheorghe Funar, fost primar Cluj-Napoca: „A venit o echipă de escroci, de la Coca-Cola. Le-am spus că eu cu escrocii, cu hoții, cu bandiții nu negociez și nu semnez nimic și i-am invitat să plece.

Daniel Metz, antreprenor IT și Președinte al Consiliului de Administrație NTT DATA Romania: „De aceea practic a apărut un Vest Sălbatic în care s-au dezvoltat foarte multe companii românești. Dar era foarte dificil să convingi atunci pe cineva că poate să vină cu sufletul deschis în România. Ce m-a determinat pe mine atunci să aleg Clujul a fost faptul că exista un zbor Cluj-Frankfurt. Era foarte important să am șansa de a spune clienților mei că pot să ajungă la Cluj într-o oră, o oră și jumătate.

Primii care veneau ne-au întrebat dacă pot să iasă seara în oraș, dacă nu e periculos. În Cluj era ca după bombardament, asfaltul era găurit. Primăvara după iarnă era un dezastru. știam că trebuie să vină un client și îmi era jenă de cum arătau străzile. Chiar în fața firmei aveam vreo trei «cratere» și mă gândeam: «Cum, sărăcie, dacă vin ăștia acum și o să vadă alea în fața firmei, ce fac?» Am vorbit cu niște colegi din firmă și le-am spus că acum în weekend să cumpere niște ciment, balast ca să acoperim gropile, ca să nu fie găurile alea atât de mari. Le-am pus și au arătat cât de cât civilizat. Parcă eram din altă lume.

Primii 10 angajați i-am «furat» de la biblioteca județeană, de la spital, de la Consiliul Județean, pentru că acolo erau unii cu profil de IT. O poveste foarte interesantă: În primele luni, mă duceam pe la firmă sâmbăta și tot timpul era plin de oameni acolo. I-am întrebat ce caută la serviciu sâmbăta, că nu au de lucru, că acum suntem la început. Cineva oarecum jenat mi-a spus că vine la firmă pentru aerul condiționat, Cola, Fanta și internet. Era vai de capul nostru!”, a rememorat Daniel Metz.

Dan Mircea Suciu, profesor de informatică (UBB): „Clujul era puțin un oraș închis. Cred că a fost printre ultimele dintre orașele mari care a avut un mall. Era, așa, o perioadă romantică. Eram priviți ca niște ciudați, pe cei de la informatică îi vedea lumea ca și cum ar fi în mintea și lumea lor. Era ciudat să înțelegi ce înseamnă să fii la Informatică. Vecinii mă chemau să le repar televizoarele și telefoanele mobile, pentru că am terminat Informatică. După 2001, atunci a fost o explozie, au început să apară mai multe firme, la început relativ mici, care încet-încet au tot crescut”.

NTT Data Romania dezvoltă, printre alte proiecte, și soluții software pentru industria auto.

Daniel Metz: „Poți să inventezi ceva nou ce nu există, sau poți să găsești soluții noi pentru contextul în care trăiești, soluții care au un caracter inovativ pronunțat. Outsourcing-ul este extraordinar de complex comparativ cu a dezvolta o aplicație nouă pentru cineva. Noi, într-un proiect mare, dezvoltăm sute de aplicații mici și e mult mai complex să înțelegi un sistem «monstru», care rulează de mulți ani, și să îl ții în picioare, decât să faci niște aplicații. Este foarte bine că această explozie a Clujului are loc într-o zonă de viitor”, a mai spus antreprenorul Daniel Metz.

Afacerea de la balcon

Voicu Oprean, Director și fondator AROBS (31 de milioane de euro cifră de afaceri): „Primul Sediu Arobs a fost apartamentul de bloc. Știu că multe firme au avut la fel primul sediu. Era o chestie foarte faină. Stăteam toți, împărțeam. Acea cultură pe care și acum încerc să o impun în companie, să ne sprijinim unii pe alții. De foarte multe ori, mult timp după ce am pornit firma, am fost întrebat de ce nu am rămas în America. În primul rând sunt clujean, simplu. Am mers în Statele Unite cu programul Work&Travel pentru studenți unde am avut un interviu cu Microsoft, doar că din motive familiale m-am întors.

Lumea spunea cu reticență «uită-te și la ăsta, care se întoarce din America în loc să stea acolo și vine înapoi în România, săracu’, e un loser». Nu am inventat eu gaura de la covrig, am făcut ce am văzut că funcționează la alții”, a spus antreprenorul clujean Voicu Oprean.

Câte proiecte se dezvoltă astăzi în Arobs?

„Cred că discutăm de sute. Industia auto, industria travel, industria pharma, fin-tech, deci avem multe zone în care ne dezvoltăm produsele. Avem un spațiu de lucru flexibil, în condiții pandemice, oamenii vor să stea mai detașați”, mai spune Voicu Oprean

Jurnalistul Ovidiu Mățan susține că universitățile sunt factorul principal, pentru că investitorii și companiile apar în momentul în care există un număr mare de universități și studenți.

„Erau în jur de 100 de absolvenți de Informatică, iar acum sunt 700, aproximativ, într-un an. Am avut 1.500 de candidați anul acesta, cap trei pe un loc. Motivația alegerii aceste facultăți este banul. Există o discrepanță foarte mare între primul salariu de 3500-4000 de lei al unui absolvent de Informatică și salariul părinților, care ajunge cu timpul să fie de două-trei ori mai mic”, completează Dan Mircea Suciu, profesor de informatică (UBB).

Mățan crede că „nivelul de trai pentru un programator din Cluj este comparabil cu orice alt programator din din Europa. 3000-4000 mi de euro e o suma la care se ajunge după anumiți ani de experiență.”

„În momentul în care câștigi un salariu confortabil într-un oraș care începe să îți ofere evenimente culturale mișto (Untold, Electric Castle, TIFF -  n.r.), începe să fie un oraș fain, cu restaurante, petreceri etc, nu îți prea vine să pleci”, spune și Sergiu Biriș, antreprenor IT în Cluj.

10.000 de euro, salariu de manager in IT

Cei de la Recorder au stat de vorbă cu Cristi Moldovan, un programator, care a fost 10 ani plecat în Londra și a revenit la Cluj.

„E ok aici. Sincer, față de metropolele mari, unde e o nebunie cruntă și o alergare constantă, aici mai ai curte, te liniștești, mai stai cu un prieten. Am plecat către Londra în 2011 și am rămas acolo până în 2018, când am venit înapoi la Cluj. Vedeam câte o schimbare la fiecare revenire, mi se părea ceva foarte interesant, mai ales în ultimii ani am simțit așa o creștere, iar acesta a fost și motivul pentru care am rămas”, spune Cristi.

Întrebat de jurnaliștii Recorder la ce câștiguri poate să ajungă un programator cu experiența sa, acesta spune că suma poate ajunge și peste 10.000 de euro pe lună în Cluj-Napoca, pe partea de management.

Programatorul intervievat spune că a ales să nu lucreze într-o corporație/multinațională deoarece le consideră rigide, iar el preferă flexibilitatea, pentru că poate să lucreze de absolut unde vrea.

Tânărul programator a prezentat o aplicație, în limbajul Java, care a atras peste 200.000 de utilizatori și pentru care a primit o finanțare împreună cu niște prieteni din Anglia.

„Ca freelancer pot să-mi aleg singur proiectele, pe când, dacă aș lucra pentru o agenție de outsourcing ca o corporație, flexibiliatatea ar fi mai mică”, a mai spus Cristi.

Acesta i-a prezentat reporterului pe câțiva prieteni, toți din zona IT.

O prietenă de a lui Cristi: „Am terminat Liceul de Informatică. La momentul respectiv eu nu vedeam ce faci ca informatician. Cumva nu era niciun fel de promovare sau ce ai putea să faci în domeniul acela. Cred că jumătate din clasă nu a mers în IT, dar au ajuns ca și mine, de altfel, după 10, 20 de ani în IT.”

„Țin minte că era o comunitate foarte cool, când a apărut muzica electronică în România, iar în general apărea muzică electronică în mediile astea te tip geek, deci era un stil de viață, nu doar pasiune. În perioada aia era programul DC++, program prin care putea să descarci muzică și nu numai. După au apărut o bulă pe piață, cu oameni talentați, acești oameni au profitat de talent și au crescut de la sine”, povestește Cristi.

„Foarte mult au avut de a face pionierii ăștia care au început în ’97-’98, pentru că au format niște nuclee mici și au fost nevoiți să crească odată cu cererea”, spune prietenul din IT a lui Cristi

E Clujul cel mai bun loc din România unde se poate trăi și crește?

„Nu știu dacă perfect neapărat, termenul e relativ, nici Silicon Valley nu e perfect. Cluj nu e «Silicon Valley de România», e doar mult PR. Silicon Valley înseamnă produse, noi facem servicii, suntem «Mumbaiul de România»”, spun Cristi și prietenii lui. 

Soluții pentru aeroporturi

Georgiana Vuiu, reprezent Airport Labs: „În principal noi creem soluții de optimizare pentru operațiuni critice din aeroporturi și lucrăm cu cele mai mari aeroporturi, cum ar fi cel din Dubai sau cele din UK.”

Un angajat prezintă câteva date tehnice ale unui program ce gestionează Aeroportul din Heathrow Londra. Sunt prezentate date despre companiile aeriene, procentajul, cât la sută s-au îndeplinit plecările la timp și cum se mișcă avioanele în timp real în Dubai, cu informații precum numărul pistei de la care a decolat, numărul de zbor, unde merge etc.

Georgiana prezintă și un sistem care te ajută să vezi în timp real care este gradul de ocupare al spațiului, cu un senzor creat de Air Labs.

De ce această idee vine de la Cluj și nu de la București?

„Ligiu Uiorean, este cel care a fondat această companie și este din Cluj”, a spus Georgiana. Compania a fost fondată recent, în 2015 și are o cifră de afaceri de 3 milioane de euro.

„Nu știam că o să aibă succesul ăsta. Am strâns niște bani, pe care eram dispus să-i pierd pentru a încerca ceva ce avea șanse de succes. Eu sunt clujean, dar oamenii contează, nu locul. Ducem lipsă de curajul de a încerca ceva pe termen, nu de idei. Dacă vrei să faci un produs e foarte-foarte greu.

Nu-mi place cum s-a dezvoltat orașul în jurul IT-ului, e un mediu foarte toxic. Ce se întâmplă în Cluj-Napoca e dăunător de toxic. Să ai o clasă de oameni care câștigă mult, mult mai bine decât alte clase de oameni este o inegalitate toxică. Întâmplător ăsta este IT-ul, tehnologia, dar dacă ar fi orice altă clasă ar fi la fel de toxic”, a relatat Ligiu Uiorean, fondatorul Air Labs.

Ovidiu Mățan spune că IT-ul este responsabil pentru dezvoltarea urbanistică a Clujului din ultimii ani și că prin veniturile lor au schimbat piața.

Voicu Oprean este de aceeași părere și afirmă că există o presiune bezmetică pe chirii, ceea ce face salariul de intrare să devină tot mai mare. Și profesorul UBB de părere că acest oraș e unul scump.

„Sunt zone în care se plătește 4.000 de euro pe metru pătrat pentru apartamente, un preț enorm”, a mai adăugat Suciu.

Sergiu Biriș spune că s-au făcut foarte multe proiecte înghesuite și că prețurile au crescut foarte mult, iar cine trăia în centrul Clujului acum 10 ani, azi nu își mai permite.

Mai mulți cetățeni au fost întrebați dacă sunt de acord cu modul în care se dezvoltă orașul Cluj-Napoca.

„În imobiliare aș spera la un pic mai multă legalitate și oamenii să aibă mai mult de spus, iar primarul să asculte”; „Infrastructura lasă de dorit, e foarte haotic.”; „Eu stau în chirie și e 350-400 de euro pe lună. Mi se pare foarte mult pentru două camere.”; „Nu sunt IT-ist, iar să ajung la salariul unuia am nevoie de două joburi.”

Niște persoane de la serviciul de la salubritate spun că ei nu sunt din oraș, ci doar muncesc în Cluj, dar nu cunosc viața orașului, doar văd oamenii care trec zilnic pe străzi.

Bob Rădulescu trage un semnal de alarmă

Actorul clujean Bogdan Bob Rădulescu a fost abordat și el de echipa reporterul Recorder.

„Sunt născut și crescut în Cluj, într-unul din cartierele Clujului (Iris) și am văzut cumva evoluția orașului, pentru că nu am lipsit cu anii. După 30 de ani de la Revoluție suntem orașul celor doi primari, Ghiță Funar o eternitate și domnul Boc ailaltă eternitate. Dincolo de administrație, oamenii sunt cei care au schimbat orașul. Unul dintre cei cu care bei o cafea în Piața Muzeului ori e un programator, ori un dezvoltator de soft, de care toată lumea beneficiază. E foarte mișto.

Omul trebuie să trăiască undeva, vine lumea să își ia apartament de 100 de metri pătrați special făcut pentru ei. Dezvoltatorii imobiliari au simțit această oportunitate. Vin tineri care-și permit să dea 3.000 de euro pe metru pătrat de construcție. E dincolo de nebunie! Asta pentru că, salariile nu-s la fel în toate domeniile. Înțeleg, IT-ul o duce bine, își permit, au bani, dar n-au pe cine să plătească, dar nu toți sunt IT-iști, mulți sunt pensionari, care au ridicat Clujul în ultimii 30 de ani.

Nu țin partea nimănui, dar știu că dacă mâine IT-ul și multinaționalele închid tot, atunci e jale. Am fi ca pe vremea lui Funar: «Na, tati, ce facem?». Dincolo de actorie, eu trăiesc din evenimente și din cursuri, și trainingurile, proiecte, programe, clipuri, reclame. Orice companie care vrea să ajungă la clujeni, apelează la noi. Pentru mine aceste companii sunt mană cerească, însă tot eu sunt acela care supărat, spun câteodată că e prea mult. Dacă nimerești un clujean supărat o să îți spună de «vinituri», sunt cei care nu au numere de Cluj, iar oamenii spun: «Iar o venit ăștia, viniturile să ne înghesuie”.

Ajungem și noi ca parizienii ăia bătrâni, stăm la geam pe Champs-Élysées și urlăm putain de merde, ați invadat Parisul”, spune Bob Rădulescu.

„Înainte nu vedeai nimic de aici de pe Cetățuie, acum sunt sute de case”

Bob i-a dus pe reporteri la poalele dealului Cetățuia, de unde se vede panorama orașului.

„Cetățuia e un loc foarte iubit de Clujeni. Mi-amintesc de când eram tineri. Tot ce vezi acolo sunt clădiri, fie cartiere noi, fie blocuri noi, făcute lângă instituții. Se văd si centrele comerciale , mall-uri, cartiere. Daca mă uitam de pe deal într-o anumită parte nu vedeam nimic, acum sunt sute de case. Sunt oameni care fac naveta în fiecare zi. Eu azi locuiesc exact pe bucata de teren de pe care am cules mere acum mai bine de 25 de ani și mă uitam așa seara la Cluj cum se vede. Mă gândeam ce tare ar fi să locuiesc aproape de natură și să vad Clujul la picioare”, a povestit Bob cu nostalgie.

Tot el nu crede că această dezvoltare se va opri.

 

 

 

 

 

 

 

 

Comenteaza