Schimbările din fiscalitate lovesc în economia Clujului. Avocat clujean: „2025–2026, o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri local”

Economia Clujului traversează o perioadă de reașezare, marcată de schimbările fiscale și transformările structurale care afectează principalele motoare de creștere ale orașului – IT-ul, imobiliarele și ospitalitatea.

Tot mai multe companii locale caută soluții pentru a se adapta la un context economic aflat în plină schimbare.

„Clujul este caracterizat prin industria IT, prin real-estate – industrie lovită de schimbarea filozofiei fiscale la locuinţe, cu cota de 5% – şi prin industria ospitalităţii, unde vedem o creştere a impozitării, coroborată cu scăderea consumului la nivel naţional. Din păcate, nu văd un 2025–2026 foarte favorabil pentru industria locală a Clujului”, a declarat avocatul clujean Ciprian Păun, partener NNDKP Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a noua ediţii a conferinţei NNDKP Legal & Tax, potrivit Ziarul Financiar. 

Potrivit acestuia, ultimul deceniu a fost marcat de o creștere accelerată a industriei IT&C, însoțită de măsuri guvernamentale care au vizat în mod direct acest sector.

„Dacă ne uităm pe ultimii 10 ani, ca indicator, o să observăm că, odată cu creşterea industriei IT&C şi a ponderii ei în PIB, avem o serie de măsuri care au vizat exclusiv domeniul: prima şi cea mai importantă strategie a guvernelor în această evoluţie a fost de a transfera angajaţii din zona de PFA/SRL-uri către zona contractelor individuale de muncă. Acest transfer şi această migrare s-au creat şi cu ajutorul controalelor ANAF, cu ajutorul amnistiilor fiscale care s-au dat în perioadele respective, iar apoi s-a făcut această „invitaţie” de a se trece în zona contractelor individuale de muncă, existând şi beneficiile pe care le cunoaştem cu toţii şi care au fost deosebit de bune pentru creşterea acestei industrii. Odată cu trecerea timpului şi cu negocierea tratatului PNRR, statul român şi-a asumat scoaterea facilităţilor”, a explicat Păun.

El a subliniat că industria IT nu este un bloc omogen, ci cuprinde două segmente distincte: outsourcingul – unde România era atractivă datorită costurilor reduse – şi zona de producţie de software, care creează valoare adăugată prin proiecte proprii.

„Industria IT nu este un conglomerat: se împarte în zona de outsourcing (se transferă proiecte către România pentru că era mai ieftin, iar specialistul din România, cu infrastructura lui, producea mai ieftin faţă de specialistul din alte state membre UE) şi zona de producţie de software, unde avem valoarea adăugată generată de dezvoltări de proiecte tehnologice. Aceasta din urmă a fost afectată de criza europeană, pentru că investiţiile în R&D, în cercetare-dezvoltare, au scăzut din necesitatea de a ajusta bugetele la situaţia existentă”, a adăugat el, potrivit sursei citate. 

Deși situația este tensionată, Păun nu o consideră o criză în sens clasic.

„Toate aceste condiţii, suprapunându-se, au generat o situaţie tensionată. Eu n-o văd ca pe o criză, pentru că, spre deosebire de industriile cu angajaţi în zona industrială, pe tehnologie capacitatea de a-şi găsi locuri de muncă pe o piaţă globală, locală sau naţională este mult diversificată şi la îndemâna acestor tineri. Dar afectează economia locală — economia clujeană — şi, sub aceste şocuri, vom vedea, macroeconomic, cum va rezista”, a concluzionat Ciprian Păun.