Radiografia economiei Ardealului (I)

Capitalul străin intrat în Bihor în 20 de ani este dublu faţă de cel înregistrat de judeţul Cluj, potrivit ultimului raport al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

ZIUA de CLUJ vă prezintă analiza economică a Regiunii Nord-Vest (RNV), aşa cum rezultă ea din „Planul de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020", dat publicităţii în această săptămână.

Produsul intern brut (PIB) în RNV era în 2010 de 59 de miliarde de lei, al treilea dintre regiunile ţării, 11,3% din cel naţional. „Tendinţele negative de la finele perioadei 2005-2010 au fost determinate şi de criza economică, ce a afectat atât economia regională, cât şi cea naţională. Se poate observa în 2009 o tendinţă descrescătoare, aspect ce poate fi corelat şi cu declinul pieţei imobiliare", subliniază conducerea ADRNV. PIB pe cap de locuitor a crescut în regiune de la 4.600 de euro în 2000 (24% din media Uniunii Europene), la 10.200 de euro în 2010 (42% din această medie, de 24.500 de euro). Creşterea cea mai mare s-a simţit în Bihor (105%) şi Cluj (104%). Productivitatea muncii este cu 12% sub cea la nivel naţional, iar regiune se clasează abia pe poziţia a şasea în România. Cel mai bine stătea Clujul, iar Bistriţa Năsăud era singurul judeţ care a consemnat scădere, pe fondul restrângerii activităţii economice. În industrie RNV avea angrenate 8.230 de unităţi locale active în 2011, cu o cifră de afaceri de 39,6 miliarde de lei şi cu 205.000 de salariaţi. Numărul unităţilor active a coborât cu 1.863 (18%), iar cel al salariaţilor, cu 21.657 (9,5%), însă cifra de afaceri a urcat cu 25%. Clujul conducea o cifră de afaceri de 14,5 miliarde de lei în 2010, urmat de Bihor, cu 7,5 miliarde. Sălajul avea o cifră de afaceri mai mică de şapte ori decât cea a Clujului, judeţ care găzduieşte 30% din unităţile industriale ale regiunii.

Vârful imobiliar a fost atins în 2008, iar după izbucnirea crizei s-a diminuat cu până la 15%, afacerile din construcţii fiind de 9,4 miliarde de lei în 2011. Numărul angajaţilor din sector a scăzut la 59.000 în 2011, cu 25% în minus faţă de perioada de boom. „Cu toate acestea, începând cu 2009 s-a sesizat, pe fondul scăderii afacerilor din construcţii, o creştere a productivităţii muncii şi a investiţiilor firmelor din domeniu, iar de aici putem trage concluzia că acest sector are perspective de dezvoltare şi de creştere, odată ce puterea de cumpărare îşi reia trendul descendent", consemnează raportul. Comerţul contribuie cel mai mult la economia regiunii, cu 36% din cifra de afaceri. Numărul firmelor a scăzut cu 17% în intervalul 2005-2011, acesta fiind grav afectat de diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei. Sectorul comercial a beneficiat cel mai mari investiţii străine şi locale. Cererea a crescut, cerinţele consumatorilor s-au diversificat, iar comportamentul de cumpărare s-a modificat. Conform unui studiu al companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers, în RNV 67% dintre spaţiile comerciale au mici dimensiuni şi doar 17% mari. Industriile creative din regiune au avut afacerile afectate de contextul economic dificil, cifrate la 331 de milioane de lei, în minis cu 16% faţă de 2008. În creştere au fost doar activităţile de difuzare a programelor de televiziune (+20%), suport pentru spectacole (+8%) şi tipărituri (+5%).

Cele mai mari zone de concentrare a activităţii economice din regiune erau Cluj-Napoca - 128.000 de angajaţi, Oradea - 79.000, Baia Mare - 48.000, Satu Mare 42.000, Bistriţa - 33.000, Zalău - 20.000 şi Sighetu Marmaţiei - 11.700. Acestea erau şi în topul numărului de agenţi economici activi, unde Sighetul era depăşit de Turda şi Dej. Pe locul 22 în acest clasament, dominat de municipii şi oraşe, se afla comuna Floreşti, cu 3.300 de angajaţi şi cu 1.000 de firme. Bihorul se concentrează pe industria uşoară (companiile ARA, Lloyd, Marconf, Ştei SA), Bistriţa Năsăud, pe componente auto şi pe industria metalurgică (Leoni, RAAL, Dan Steel), Clujul, pe confecţii, textile, echipamente electrice şi electronice, pielărie, încălţăminte, industriile alimentară şi chimică (Napolact, Eckerle, Class, Uraganul Prodcom), Maramureşul, pe lemn (Holz Company, Aviva), Satu Mare, pe componente auto (Draexlmaier, Anvis), iar Sălajul, pe îmbrăcăminte (Sudwolle, Samtex, Silvana).

Siturile industriale poluate din regiune se concentrează la Uzinele Chimice Turda, Depozitul Poşta-Rât, depozitul de pe malul Arieşului, platformele industriale nord, sud-est şi sud-vest din Dej (Cluj), iazurile de decantare din Baia Mare (Maramureş), Alcor&Beta Viişoara, minele Făget, Valea Baznei, Uzina Termică Bistriţa, Ario, RAAL (Bistriţa Năsăud), cariera de argilă Cubic, groapa Foieni, balastierele Medieşu Aurit (Satu Mare), Sărmăşag, Surduc (Sălaj), depozitul de zgură Rontău, reziduurile petroliere din Suplacu de Barcău, baza Tileagd (Bihor).

Antreprenoriatul a fost frânat de criză cu 20% în perioada 2008-2011, ajungând la 64.000 de unităţi locale: cel mai mult au suferit construcţiile (-30%) şi comerţul (-24%), dar şi numărul marilor companii s-a diminuat cu 22% în intervalul 2005-2011. Densitatea întreprinderilor mici şi mijlocii la 1.000 de locuitori în RNV, indicator relevant, este pe locul doi la nivel naţional, cu 23 de IMM-uri, dar la distanţă mare de Uniunea Europeană, cu o medie de 42 de IMM-uri. Asociaţiile familiale s-au diminuat cu 88% în regiune în acest interval, până la 2.700, însă întreprinzătorii persoane independente sunt mai mulţi cu 22,1%. Majoritatea asociaţiilor familiale erau în Satu Mare (24%), iar cei mai mulţi independenţi, în Cluj (33%). Cele mai multe înmatriculări de firme din mediul urban au avut loc în 2011 în Cluj (4.200), Bihor (2.600), Maramureş (2.000), iar în cel urban, în Bihor, Cluj (câte 1.800) şi Bistriţa Năsăud (1.400). Numărul de firme noi în regiune a scăzut cu 6% în comparaţie cu 2008. Cifra de afaceri a RNV era în 2011 de 103 miliarde de lei, existând aici 521.000 de angajaţi. În 2012 în zonă funcţionau 10 parcuri industriale, şase fiind situate în Cluj. Printre centrele logistice importante se numără Kaufland Turda (40 ha), Transilvania Cluj-Napoca (15 ha), Coratim Cluj-Napoca şi Floreşti (20.000 mp). Există cinci clustere regionale înregistrate din cele 40 la nivel naţional în sectoarele mobilă, informatică, energii verzi, agroindustrial.

Cele mai afectate de criză au fost industria prelucrătoare, construcţiile, comerţul, tehnologia informaţiilor, intermedierile financiare, tranzacţiile imobiliare, activităţile profesionale. Au întâmpinat dificultăţi industriile alimentară, textilă, pielărie-încălţăminte, metalurgică, impactul fiind redus, conform ADRNV, în industriile extractivă, aparaturii medicale, celulozei şi hârtiei, producţie şi furnizarea de utilităţi, hoteluri-restaurante, transport şi depozitare. Radierile cele mai multe efectuate la Registrul Comerţului în 2011 au fost în Cluj (3.500), Bihor (2.200) şi Satu Mare (1.600). În 2010 Maramureşul a depăşit Clujul, cu 10.500 de agenţi economici aflaţi în această postură. „În urma izbucnirii crizei economice, mii de disponibilizări au fost realizate în majoritatea domeniilor. Sectoarele productive care au o perioadă de dezvoltare mai amplă au fost afectate cel mai puternic. Printre acestea se numără sectorul construcţiilor, în care numărul angajaţilor a scăzut semnificativ în 2008-2011 (cu 24,86%). Acelaşi scenariu a fost urmat şi în comerţ (-19,16%). Rata şomajului în regiune s-a dublat în 2009, faţă de 2008, în 2010 temperându-se faţă de 2009, dar tot a înregistrat o valoare ridicată", potrivit raportului. Din totalul investiţiilor străine de la zero, RNV a atras doar 5,4% dintre cele 26 de miliarde de euro de la nivel naţional, situându-se abia pe locul cinci în România, după Bucureşti-Ilfov, Centru, Vest, Sud-Muntenia. Cel mai important capital străin era concentrat în judeţele Bihor - 953 de milioane de euro, Cluj - 573 de milioane, Sălaj - 111 milioane, Bistriţa Năsăud - 104 milioane, iar cele mai multe societăţi comerciale cu participare străină figurau în Cluj (7.100), Bihor (6.400), Maramureş şi Satu Mare (câte 2.300). Ţările din care provin cei mai mulţi investitori în regiune sunt Italia, Germania şi Austria.

Capital străin subscris
(1991-2011)

1. Bihor 953 mil. euro
2. Cluj 573 mil. euro
3. Sălaj 111 mil. euro
4. Bistriţa N. 104 mil. euro
5. Satu Mare 95.000 euro
6. Maramureş 67.000 euro

Sursa: Registrul Comerţului