“Mergeţi după investitori în Silicon Valley!”

Administratorul Ford România, Nadia Crişan, îndeamnă oficialităţile clujene să întreprindă acţiuni de lobby pentru a atrage aici investitorii strategici înainte de ieşirea ţării din recesiune.

Autorităţile trebuie să aibă o atitudine agresivă faţă de atragerea investitorilor strategici şi să se orienteze către cei care dezvoltă economia pe orizontală, aduc tehnologie nouă şi valoare adăugată, susţine clujeanca Nadia Crişan, membru în Consiliul de Administraţie al Ford România şi director al filialei locale a companiei de consultanţă McGuireWoods (MGW).

Spre ce investiţii trebuie să se canalizeze Clujul?
Către producţie, IT şi servicii, dar este bine ca factorii de decizie locali să aibă o strategie aplicată consecvent. Deci, dacă merg pe tehnologie, primarul Sorin Apostu şi şeful judeţului, Alin Tişe, trebuie să îl aibă alături pe directorul Nokia de la Jucu şi să se ducă la furnizorii din Finlanda ca să le spună ce avantaje vor avea la Cluj. Sau să îl ia pe directorul de la Emerson şi să anunţe contribuabilii, în totală transparenţă, că vor efectua o serie de vizite în SUA, pentru a atrage investitori străini în sectoarele prioritare pentru Cluj. Acolo să invite primele 15 companii din Silicon Valley. Şi, dacă decid să vină în România pentru o vizită de prospectare doar doi sau trei dintre ei, tot va fi un succes. Poţi să aduci aici primele cinci companii dintr-un domeniu pe care se axează strategia Clujului.

Ce înseamnă investitor strategic?
Este compania care are reputaţie globală şi aduce valoare adăugată, investiţii mari, multe locuri de muncă, tehnologie nouă, dezvoltă economia pe orizontală. Desigur, trebuie să se muleze pe strategia locală. Dacă sunt companii mici şi mijlocii, contribuie la dezvoltarea economică a Clujului în sectoarele strategice definite de autorităţi; această opţiune e de luat în considerare, dar ca variantă B. Planul A trebuie să rămână întotdeauna investitorii strategici.

Pe ce servicii poate să meargă Clujul? Înainte de criză era varianta “Clujul financiar-bancar”.
Clujul este un oraş universitar şi medical, dar nu avem un spital privat, unde să aducem pacienţi din Austria să se trateze, nu există o fabrică de componente medicale. Iată cum producţia se poate îmbina cu serviciile.

Ce ar putea oferi Clujul marilor companii?
În afară de terenul foarte convenabil pentru care se plăteşte o chirie modică, firmele interesate pot să apeleze şi la scheme de ajutor de stat ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Dacă o companie face o investiţie între 5 şi 10 milioane de euro într-o fabrică în România, cu 50 de locuri de muncă, ar putea fi primi un ajutor de stat de maximum 50% din cheltuielile eligibile - clădirea şi tehnologia nouă. S-a discutat de Swarovski şi de o posibilă investiţie la Cluj de peste 10 milioane de euro. Ea s-ar încadra în schema de ajutor de stat care prevede investiţii între 10 şi 20 de milioane de euro şi crearea a 100 de locuri de muncă. Acest ajutor de stat se acordă în tranşe, după aprobarea MFP şi după ce compania face dovada efectuării investiţiilor eligibile. La 1 miliard de euro investiţi, din care 600 de milioane costuri eligibile, Comisia Europeană a aprobat pentru Ford un ajutor de stat de maximum 143 de milioane. Statul român are la dispoziţie scheme de ajutor în valoare de 1 miliard de euro în perioada 2009-2013, dar cum alocarea se face după principiul “Primul venit, primul servit”, investitorii interesaţi să vină la Cluj trebuie să se grăbească!

Ce înseamnă un investitor ca Ford pentru România?
Investiţia se va cifra la peste 675 de milioane de euro, la care se adaugă cele ale furnizorilor, şi 5.500 de locuri de muncă în total, în prima fază. Numai pentru programele de formare profesională Ford va investi zeci de milioane de euro. Acum fabricăm la Craiova 100 de maşini pe zi, dar producţia zilnică va ajunge la 1.000 de autovehicule şi 1.000 de motoare când vom atinge capacitatea instalată. La acel moment, Ford şi Dacia vor fabrica anual în România peste 650.000 de maşini pe an.

Avem la Cluj exemple ca Trelleborg pentru Renault sau Fujikura pentru Volkswagen. Cum poate ajunge o firmă clujeană furnizor Ford?
Există firme clujene care ar putea deveni furnizori Ford, atât pe componenta de producţie, cât şi pe cea de servicii. Ştiu că un producător de mase plastice din zonă, furnizor Dacia, şi-a exprimat interesul să lucreze şi cu Ford. De aceea îi încurajez pe toţi cei care consideră că au un astfel de potenţial să contacteze departamentul de achiziţii al Ford România, să-i invite la un audit şi să vadă în ce măsură pot atinge standardele Ford pentru a lucra cu acest gigant mondial.

Care sunt estimările pentru piaţa auto în 2011?
Anul trecut, grupul Ford a obţinut un profit de 6,6 miliarde de dolari, cel mai mare din ultimii 11 ani, după pierderi de 30 de miliarde în perioada 2006-2008. În 2010 Ford a înregistrat la nivel european o cotă de piaţă de 8,4%. Ca atare, Ford rămâne o marcă puternică, a doua din Europa, în ciuda condiţiilor dificile de piaţă. În SUA vedem o revenire treptată a pieţei auto, iar China, India şi Brazilia continuă să înregistreze creşteri majore. În ceea ce priveşte producţia din România, din fericire, 90% din maşinile produse de Ford la Craiova merg la export. Este de mare ajutor pentru industria auto că în România se menţine Programul Rabla. Şi autorităţile, şi industria trebuie să identifice un sistem de taxare eficient care să stimuleze în primul rând cumpărarea de autovehicule noi.

2 miliarde de euro

au investit în România companiile aduse de MGW, cele mai importante fiind Ford, Smithfield, Cargill, Cisco, Exxon şi Procter & Gamble.