Libertatea va face producţie la Fimaro

Societatea clujeană a fost divizată. Producţia se transferă în zona Fimaro, brandul de mobilă urmând să apară pe piaţă în noua formulă din 2014, au anunţat reprezentanţii acesteia.

Pe locul fostei fabrici din zona gării a fost construită în acest an prima fază din centrul tehnologic plănuit de Fribourg Development, fondul care a preluat controlul Libertatea în 2011. Concurenţa de pe piaţa de birouri se ridică tot în „rămăşiţe" de fostă industrie mutată din centrul oraşului.

„Atelierul de mobilă Libertatea este relocat din acest an în zona Fimaro (platformă pe str. Corneliu Coposu, n. red.), care îşi va extinde şi începe activitatea în 2014 prin fabricarea de mobilier din lemn la comandă, continuând tradiţia mărcii Libertatea", au precizat reprezentanţii societăţii. Potrivit lui Ion Sturza, preşedintele Fribourg, entitate care a preluat controlul Libertatea în 2011, producţia de mobilier din zona Fimaro începe în trimestrul I al anului viitor. Fosta societate a fost divizată în două: Liberty Technology Park (LTP) - entitate care gestionează noul proiect de birouri şi servicii din zona gării şi Libertatea - care preia activitatea de producţie de mobilier şi va fi condusă de Ion Iancu, unul dintre acţionari.

Echipamentele fabricii de mobilier, brandul, dar şi stocul de produse se mută în hala închiriată pe platforma Fimaro. „Acum se asamblează linia de producţie, care se adaptează pentru mobilier la comandă; linia de design rămâne aceeaşi - clasică, dar vor apărea colecţii noi. Urmează să se facă angajări şi să se preia comenzi. Piaţa externă va fi probabil cea care va vedea primele produse. Lucrul începe cu 10 oameni, dar echipa va trebui adaptată pe parcurs, în funcţie de comenzi", a explicat Nina Moldovan, reprezentant al Liberty/Libertatea.

Pe fosta platformă industrială a Libertatea, dezvoltatorii de la Fribourg Development au livrat la începutul acestei luni prima fază din centrul tehnologic Liberty: birouri şi spaţii de evenimente, o cafenea şi un restaurant, pe 8.772 mp. Aici s-au realizat lucrările pentru reţelele edilitare şi a început amenajarea spaţiilor verzi şi a parcării. LTP a lansat şi acceleratorul de afaceri Spherik, care ar trebui să lege idei de business de pieţe şi finanţatori.

Două dintre marile proiecte de birouri acum în derulare la Cluj, Cluj Business Center şi The Office, se ridică în urma aceluiaşi traseu producţie-relocare-demolare. Brandul Feleacul a supravieţuit demolării fabricilor sale de dulciuri, după ce Amylon Sibiu a cumpărat în 2008 liniile de producţie şi mărcile producătorului clujean, pentru 500.000 de euro, de la foştii proprietari. Pe terenul de pe str. H. Barbusse se află acum în lucru un proiect de birouri, din care prima clădire a fost livrată în acest an.

Fosta fabrică Tricotaje Someşul a fost demolată pentru a lăsa loc unui complex mixt care nu a mai fost construit (Atrium Center). În august 2009 societatea anunţa disponibilizarea a 145 de angajaţi, conducerea invocând reducerea cu până la 70% a comenzilor. Societatea a rămas la vremea respectivă cu 70 de angajaţi. În 2007, după vânzarea terenului din centru, fabrica s-a relocat pe Bd. Muncii, într-o hală de 5.000 mp şi încă 700 mp de birouri. Pe terenul de pe Bd. 21 Decembrie au demarat la început de an lucrările pentru un complex de afaceri, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI şi Ovidiu Şandor, noii proprietari ai terenului.

Libertatea şi-a început activitatea acum 143 de ani, cu producţie de piane, fiind întemeiată de un meşter vienez, Franz Triska. Între 1870 şi 1924 atelierul aflat sub patronajul membrilor familiei cu acelaşi nume s-a ocupat în mod exclusiv cu manufacturarea, repararea, acordarea şi întreţinerea pianelor. Franz Triska a anunţat public în 1924 că urmează să deschidă o nouă secţie, pentru prelucrarea lemnului. În 1925 a început producţia de gramofoane, iar în anii ‘30 începe fabricarea de echipamente sportive: rachete de tenis şi schiuri, ultimele fiind exportate în cantităţi masive în străinătate.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial cele trei sedii ale fabricii au avut de suferit, o parte din ele fiind distruse de bombardamentul din 1944, iar în anii ‘50 începe construirea şi amplasarea fabricii de mobilă Libertatea pe amplasamentul actual al LTP. În 1949, prin comasarea mai multor unităţi producătoare de mobilier se constituie Libertatea. Compania a devenit una privată în 1994, iar în 2011 a fost preluată de Fribourg Development, subsidiara unui fond de investiţii cipriot controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza. La vârf de activitate, Libertatea ajunsese la 2.000 de angajaţi.