INTERVIU | “Zona Cluj - Alba – Sebeș – Sibiu poate deveni un pol industrial al României”

INTERVIU | “Zona Cluj - Alba – Sebeș – Sibiu poate deveni un pol industrial al României”
INTERVIU | “Zona Cluj - Alba – Sebeș – Sibiu poate deveni un pol industrial al României”
INTERVIU | “Zona Cluj - Alba – Sebeș – Sibiu poate deveni un pol industrial al României”

Orașele importante ale Transilvaniei dispun de echipe care pot fi angrenate în mari proiecte industriale la nivel european, susține Cantemir Mihu, Site Manager NTT DATA Sibiu și Head of Business Unit DACH, într-un interviu acordat ZIUA de CLUJ.

Cum arăta IT-ul în Sibiu în 2006, atunci când v-ați înrolat în companie?

În 2006 eram proaspăt ieșit de pe băncile facultății, nu cunoșteam piața tehnologiei informației aproape deloc, iar în Sibiu nu existau firme mai mari, așa ca acum, în acest domeniu. Practica mi-am făcut-o atunci în departamentul IT dintr-o fabrică locală. Pentru studenții din IT existau atunci mult mai puține opțiuni pentru a face practică și pentru a câștiga experiență profesională.

La ce proiecte lucrați atunci față de cele din ziua de azi?

Primul proiect pentru echipa din Sibiu de atunci a fost unul pentru un client din Germania, pe zona de taxe și impozite. Și în prezent lucrăm preponderent pentru proiecte din această țară. S-au schimbat și îmbunătățit tehnologiile, viteza de implementare a proiectelor fiind acum mult superioară. Presiunea timpului se simte mult mai puternic. În primul proiect pe care am lucrat, software-ul se livra doar o singură dată pe an, în format DVD, care se vindea în librării.

Nu ne-am axat pe un anumit segment de proiecte, totuși majoritatea sunt din zona contabilitate, gestiune, logistică. În prezent lucrăm pentru mai mulți beneficiari, gestionăm proiecte întregi, inclusiv pe partea de arhitectură, venim cu soluții, nu ne mai mulțumim să îndeplinim doar sarcinile date de către client, cum era mai demult.

Ați ajuns la o echipă de peste 200 de informaticieni? De unde îi luați?

Ca toate firmele din Sibiu, încercăm să atragem oameni competenți. Majoritatea angajaților sunt sibieni, care au studiat la Facultatea de Inginerie sau la Facultatea de Științe. Mulți dintre studenții și internii care au venit la noi au ajuns să facă arhitectură software, își pot asuma acum responsabilități superioare. Ne-am propus să acumulăm experiență pentru a putea face proiecte de la zero. Acum suntem 220 de oameni. Filiala noastră nu a avut în decursul anilor o creștere explozivă, chiar dacă în 2014 am operat mai multe angajări pentru că am intrat pe segmentul de servicii de suport și mentenanță. Acum ritmul de angajări este cam de 30-40 de persoane pe an.

Oamenii îi luați din facultăți, de la concurență?

Specializările IT de la facultățile din Sibiu generează cel mult 400-500 de absolvenți pe an, dintre aceștia 100 pleacă în străinătate, 100 ajung în alte domenii și doar 300 ar fi disponibili - pe care și-i dispută toate firmele de IT din oraș - ceea ce este foarte puțin. Pe unii i-am adus prin relocare din sudul sau din estul țării.

Aveți stagii de practică pentru studenți?

Din 2013 derulăm un astfel de program de atragere a tinerilor, le oferim burse de studiu. Ei au posibilitatea de a încheia un contract de bursă de studiu cu noi, prin care se obligă să stea câte 3-4 ore pe zi în firmă, în baza unui program foarte flexibil. Conform contractului de bursă de studiu, nu putem să îi implicăm productiv în proiectele pe care le derulăm pentru clienții noștri, însă petrecând timp în firmă și învățând de la colegii noștri vor căpăta experiență într-o companie mare. Astfel le va fi mult mai ușoară trecerea la următorul nivel: încheierea unui contract de muncă, la noi sau în altă companie. În această perioadă învață tot ceea ce înseamnă viața de IT-ist, în paralel cu studiile universitare. Nu vrem să își neglijeze nici studiile, astfel că dacă nu își iau licența, trebuie să returneze bursa.

Mergeți și în facultăți să le predați?

Avem colegi care susțin laboratoare, cursuri extra-curiculare, precum dezvoltare web sau programarea dispozitivelor mobile. În general agreăm mai mult ca ei să vină la firmă pentru astfel de cursuri, este mai eficient.

Ce atuuri are Sibiul în IT?

În domeniul serviciilor, e extrem de importantă resursa umană: Sibiul are avantajul că există mai multe facultăți care pot furniza această resursă umană. Proximitatea față de Cluj, aflat la două ore distanță, este, de asemenea, importantă pentru noi. Poate cel mai mare avantaj al nostru este numărul mare al vorbitorilor de germană din Sibiu: peste 50% dintre colegii mei din filială cunosc această limbă. De asemenea foarte importante sunt legăturile bune cu Germania de la aeroport, de exemplu sunt trei zboruri pe zi către München, iar de acolo se poate face conexiunea cu toate celelalte țări din Europa.

Mulți oameni din business se plâng despre infrastructura din România. Care este autostrada de care Sibiul are cea mai mare nevoie?

Eu merg frecvent la Cluj, deci pentru mine A10 (Sebeș – Turda) ar fi cea mai importantă. Să sperăm că această autostrada va fi gata în totalitate în 2020. Aceasta ar aduce un plus întregii zone pentru că s-ar putea crea un pol industrial între Sibiu, Sebeș, Alba Iulia și Cluj, zonă care ar avea un potențial mare pe zona producție și servicii.

Înspre vestul țării autostrada spre Nădlac e aproape gata. Problema cea mai mare rămâne desigur conexiunea cu Bucureștiul.

Ce spun oamenii de business cu care discutați, despre România?

Avem multe discuții cu potențiali clienți care aud pentru prima oară de țara noastră. Sunt încântați de tot ceea ce văd și aud. Aceștia apreciază și recunosc avantajele pe care le oferă țara noastră: resurse bine calificate la un preț încă atractiv, mentalitate vestică, pro-europeană, apropiere de zona centrală a Europei, accesibilitate pe cale aeronautică. România are multă materie cenușie, motiv pentru care sunt și multe oportunități în zona serviciilor IT.

A avut președintele României, Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului, aport în aducerea de investitori în oraș?

Chiar dacă nu am detalii în această direcție, cu siguranță acesta s-a implicat în ambele parcuri industriale din Sibiu și în atragerea investitorilor mari. Și bine-nțeles, a contribuit la plasarea Sibiului pe harta Europei!

Comenteaza