În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă KeysFin.
 
Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, 306 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde mai mare decât în 2009. 400.000 de firme, ce reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.
 
Creditul comercial reprezenta 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 miliarde). Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 miliarde), urmate de comerţ (80,6 miliarde), servicii şi utilităţi (34,6 miliarde) şi construcţii-imobiliare (29,4 miliarde).
 
Datorii comerciale semnificative înregistrau societăţile din agricultură (13,5 miliarde), transporturi (11,6 miliarde) şi hoteluri şi restaurante (2,3 miliarde), în timp ce alte domenii raportau datorii comerciale de peste 11 miliarde.
 
„Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde de lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Valoarea furnizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Banii din agricultură se recuperează cel mai greu
 
Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile. Datoriile se plătesc cel mai greu în construcţii, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi hoteluri.
 
„Din punct de vedere sectorial, singura ramură economică în care disciplina la plată s-a îmbunătăţit în ultimii ani a fost industria (-2,6%), în timp ce la polul opus se află construcţiile şi imobiliarele (+5%) şi agricultura (+3,1%)”, spun experţii.
 
„Creditul comercial este nepurtător de dobândă. Îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.
 
“Economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare. În plus, finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial”, spun specialiştii. Dintre cele 608.000 de firme active din economia românească, doar 68.000 aveau un credit bancar la sfârşitul anului trecut (11,2%).

Atrag şi alţii spre faliment
 
„Potenţialul de creditare, mai ales în sectorul IMM, este unul semnificativ. Sunt peste 12.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care pot fi considerate performante din punct de vedere economic. Cel mai bun potenţial îl reprezintă firmele din industrie (27,8%), comerţ (25,5%) şi servicii şi utilităţi (20,4%)”. Creditarea corporate întârzie să se materializeze pentru că cele mai multe firme caută soluţii alternative, mai ieftine şi fără condiţionalităţile stricte impuse de bănci. 
 
„Vestea bună este că rata creditelor neperformante pentru companii a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 26,2% la 19,3% în decembrie 2016, iar sentimentul de încredere de ambele părţi, bănci şi firme, începe să se consolideze”, spun analiştii. Pe ansamblul economiei, rata creditelor neperformante a scăzut la 9,8% în acest an, nivel încă peste media europeană de 5,4%.
 
Creditul furnizor pare, la prima vedere, o soluţie optimă, însă şi acest instrument nu este scutit de riscuri şi provocări. Dacă o firmă înregistrează dificultăţi financiare şi intră în insolvenţă, există riscul să atragă după sine şi firmele cu care are relaţii pe bază de credit comercial. 5.300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017. Comerţul, construcţiile, industria extractivă, hotelurile şi transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă.
 
O mare problemă pentru economie o constituie şi faptul că ieşirea din insolvenţă are loc, în România, în medie la 3,3 ani, semnificativ mai mare faţă de media UE, iar rata de recuperare este mai mică decât cea europeană (34,4% în România faţă de 65% în UE, potrivit datelor Băncii Mondiale pe 2016) . Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

"Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii", conform KeysFin.