Grupul olandez FrieslandCampina a decis să oprească producţia la fabrica Napolact din Cluj-Napoca şi să transfere utilajele la Târgu-Mureş, potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii. Autorităţile au confirmat că mişcarea olandezilor era previzibilă, mai ales după închiderea unităţii de producţie de la Ţaga. „Discuţiile despre relocarea Napolact la Târgu-Mureş sunt de mai multă vreme. În piaţă se vorbea despre acest lucru mai ales după ce au închis producţia la Năsal", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
„Acum două săptămâni am făcut o adresă către proprietarii societăţii. Am stabilit o întâlnire cu cei de la Friesland săptămâna trecută, însă au revenit, s-au scuzat, ne-au mulţumit pentru interes. Ei ziceau să mergem la Bucureşti, însă noi le-am transmis că nu suntem disponibili pentru o asemenea deplasare, deoarece aici este sediul fabricii, şi i-am chemat la Cluj, pe 28 iunie. Există o îngrijorare a clujenilor faţă de un brand a cărui dispariţie ar putea genera efecte în alte părţi. La fabrica din Baciu lucrează 300 de oameni. Noi am propus inclusiv posibilitatea de a vinde către alt investitor unitatea de producţie de la Ţaga", a spus prefectul Gheorghe Vuşcan. „Dacă se închide o fabrică mare, proprietarul este obligat să ne notifice. Acest lucru încă nu s-a întâmplat în cazul Napolact", precizează Daniel Don, director al Agenţiei Judeţene pentru Ocupare a Forţei de Muncă.
„Friesland a dirijat investiţiile majore către fabrica din Târgu-Mureş, cea din Cluj nu mai era atractivă pentru ei. La fel s-a petrecut şi la Satu Mare; au închis acolo, iar oamenii i-au adus la Cluj. Ţaga a fost închisă pentru că produsul era prea scump. Cooperativa Someş-Arieş a prelungit cu ei acum trei zile contractul de preluare a laptelui; le livrăm zilnic 25 de tone. Acum vom fi nevoiţi să ducem laptele cu cisterna la Mureş, unde am avut anumite probleme. Ei preiau lapte şi din Timiş, şi din Satu Mare", susţine Călin Fărgaciu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine (AFCB) din Cluj. Acesta afirmă că este greu ca producătorii clujeni să îşi facă propria lor fabrică, precum fermierii olandezi de la Friesland. „Este greu să creezi un brand de la zero, românii preferă să cumpere produse lactate cu etichete strălucitoare. În această generaţie de fermieri sigur nu vom putea face aşa ceva, eventual cu următoarea", crede şeful AFCB.
Compania olandeză nu a furnizat informaţii, până la închiderea ediţiei, despre strategia sa în privinţa Napolact. În cazul unităţii de la Ţaga, intrată în conservare din 1 iunie, a motivat decizia prin vânzările reduse. „Decizia a fost luată ca urmare a interesului scăzut pe care consumatorii români îl au pentru specialităţile de brânzeturi româneşti. Acest fapt a dus la scăderea continuă a vânzărilor şi, implicit, a producţiei, deşi compania a făcut investiţii foarte mari în campanii de promovare a gamei de brânzeturi de la Ţaga", conform conducerii FrieslandCampina. Compania va comercializa produsele existente în stoc, iar cei 12 angajaţi beneficiază de pachete compensatorii, conform contractului colectiv de muncă.
Friesland a cumpărat Napolact în 2004 de la Asociaţia Salariaţilor. Operaţiunile din România ale Friesland şi Campina au fost transferate în 2009 de la Satu Mare şi Bucureşti la Cluj. Cele trei companii locale ale Friesland aveau 1.200 de angajaţi şi afaceri de 480 de milioane de lei. Friesland Foods a fuzionat cu Campina, iar Napolact era parte din Friesland. Fuziunea Friesland-Campina s-a concretizat într-o companie cu 22.000 de angajaţi şi 100 de fabrici, al treilea producător de lactate din lume. Friesland produce mărcile Milli, Oke, Completa, Dots.
Olandezii au mutat fabrica din Cluj-Napoca la Baciu, vânzând terenul cu 4,2 milioane de euro fondului de investiţii Morava, pentru un proiect imobiliar. Ei au vândut grupului Unilever divizia de îngheţată a Napolact. Acordul a presupus preluarea mărcilor de sub brandul-umbrelă Napoca şi transferul angajaţilor, iar liniile de producţie rămâneau în proprietatea Friesland. Napolact a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 222 de milioane de lei, datorii de 53 de milioane şi un profit net de 9,2 milioane, conform ultimului bilanţ anual depus la Ministerul Finanţelor Publice. Societatea clujeană avea 358 de salariaţi.
Mor brandurile Clujului
Industrii, fabrici şi mărci de referinţă ale Clujului au fost trase pe rând pe linie moartă sau au acum o activitate mult redusă fără ca autorităţile statului să poată interveni. Printre ele s-au numărat, după Revoluţie, halele Ursus, Flacăra, Libertatea, CUG, Clujana, Tehnofrig, Armătura, Industria Sârmei, Someş Dej sau Sticla Turda.
Călin POENARU, Titus CRĂCIUN
calinpoenaru@ziuadecj.ro; tituscraciun@ziuadecj.ro
