Iancu Guda: “Firmele din Ardeal intră în insolvență din cauza creditorilor, cele din sud, că așa vor băieții deștepți”

Iancu Guda: “Firmele din Ardeal intră în insolvență din cauza creditorilor, cele din sud, că așa vor băieții deștepți”
Iancu Guda (foto centru) le-a explicat clujenilor de ce falimentează companiile | Foto: ZIUA de CLUJ

Pentru că statul este incapabil să strângă bani la buget din cauza corupției și a dezorganizării - cu toată creșterea economică a țării – acesta va mări taxele, prognozează, la Cluj, șeful analiștilor bancari din România.

  • “Am studiat 100.000 de firme care au intrat în insolvență, să văd care au fost cele mai comun întâlnite greșeli și să ofer soluții la acestea. Greșelile sunt bune, nu ar trebui stigmatizate, dar dacă nu înveți din ele este degeaba. Trebuie să învețe din greșelile altora firmele active pentru a face profituri mai mari, pentru a crea locuri de muncă și un mediu de afaceri mai prosper. Am observat că antreprenorii intrați în insolvență nu sunt conștienți de ceea ce nu știu".
  • "O firmă din România are în medie 9-10 ani de viață, așadar deci de trei ori mai mică decât economia de piață a țării, de după 1989. Din 6.000 de firme înființate în 1990 mai există doar câteva zeci și acelea majoritatea fac afaceri cu statul. Antreprenoriatul încă este slab în România. Ca să facem o analogie cu sectorul auto, când va trece peste gropi, mașina nu are amortizoare, iar pasagerul va fi afectat".
  • "Înainte de criză statisticile erau așa: intrau două firme, ieșea una, din raportul radieri, suspendări/ înmatriculări, apoi a fost invers: intra o firmă, ieșeau două, de-abia în ultimii ani s-a mai echilibrat. Afacerile nu se fac pe termen scurt, îți încasezi profitul și ai ieșit. Business-ul bazat pe oportunism nu are șanse de supraviețuire. Din păcate, așa este și piața imobiliară la Cluj, cu active supraevaluate".
  • "Asistăm la un dans de politică bugetară fiscală: statul nu este în stare să fiscalizeze creșterea economică din cauza corupției, prostiei, a organizării deficitare: ca urmare acesta va crește taxele din cauza incapacității sale de a colecta banii la buget. Statul ar trebui să înceapă să aibă o viziune pe termen scurt, nu cu măsuri luate pe genunchi. Polonia a făcut excendent fiscal, România, deficit fiscal".
  • "Dacă premierul țării vine și zice că el ia banii în plic pentru că băncile dau faliment și nu îți mai vezi banii ce încredere să mai ai în sistemul bancar? Sau când alt premier spune că pilonul I are randament mai bun decât pilonul II, când pilonul I nu are de fapt randament? Acum în mediul de afaceri este ceață, nu știi cât va fi salariul minim pe economie, cum vor fi impozitele, deci nu pot face strategii pe termen foarte lung".
  • "Nu văd la companiile din România scenarii de risc, bugetarea detaliată pe termen scurt a cheltuielilor. Majoritatea firmelor de la noi au sub nouă angajați, iar antreprenorul le face pe toate, este un patron, nu un lider. Astăzi o companie ia 3 lei de la furnizori, 1 leu de la bancă, pentru că știe că dacă furnizorul nu e plătit timp de o lună, acesta nu va percuta. Tocmai de aceea trebuie să existe în România un sistem național de compensare a creditului comercial, în care să se compenseze cât ai de luat cu cât ai de dat, acesta poate să salveze economia".  
  • "Există deosebiri între comportamentul antreprenorilor din nord-vestul României și al celor din sud. În Ardeal firmele intră în insolvență mai ales ca urmare a solicitării creditorilor, pe când în sud acest lucru este cerut de către proprietarii firmelor. În zona sudică două din trei societăți aflate în insolvență  își mută contractele de pe o firmă pe alta și au același obiect de activitate".

Președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), și-a lansat, la sediul BCR Cluj cartea “De ce eșuează companiile?”, în parteneriat cu Editura Publica și Librăriile Humanitas. Aceasta documentează cele mai comune 10 greșeli ale firmelor active din România intrate în insolvență în ultimii 10 ani. Autorul oferă 10 răspunsuri practice și 100 de soluții pragmatice. Recomandările de la final devin un ghid de bune practici pentru dezvoltarea sănătoasă a propriei companii sau monitorizarea consultativă a partenerilor de afaceri.

În 10 ani de experiență în managementul riscului de credit, acesta a întâlnit 1.000 de antreprenori din toate domeniile, a analizat declarațiile financiare pentru 100.000 de companii intrate în insolvență și a susținut cursuri de finanțe corporative pentru 1.000 de profesioniști din toate industriile. Misiunea cărții este să transforme eșecul altora într-o curbă a învățării pentru fiecare cititor.

Iancu Guda este director general al Coface Credit Management Services, specializată în managementul riscului de credit. A absolvit Academia de Studii Economice București și EMBA Sheffield University. Din 2013 este lector asociat la Institutul Bancar Român, unde predă cursuri de analiză financiară avansată și finanțe corporative. Din 2017 este administrator independent în Consiliul de Administrație al BRD Asset Management. În perioada 2016-2018 îndeplinește funcția de președinte al al AAFBR.

Dispare clasa mijlocie din România

Sorin Cordovan, director zonal al BCR Cluj, militează pentru crearea unui mediu antreprenorial și a unui climat de sustenabilitate financiară pentru proiectele incluse în programe guvernamentale ca Start-up Nation. “Jumătate dintre companiile din România s-au născut după criza financiară, deci nu ar fi pregătite să facă față unei crize, iar aici vorbim despre sute de mii de companii. Polarizarea societății devine și ea o mare problemă: cei bogați devin și mai bogați, iar cei săraci, și mai săraci, deci clasa mijlocie se subțiază. În România este o luptă pentru supraviețuire a firmelor, nu pentru dezvoltare. Noi suntem cea mai mare bancă din România, dar tot nu putem face totul de unii singuri. Tocmai de aceea am început să stabilim unele strategii cu mediul academic, dar și cu cel antreprenorial”. 

Comenteaza