Energeticienii clujeni, ameninţaţi cu falimentul

Cei 200 de angajaţi care întreţin hidrocentralele Clujului au fondurile tăiate, după ce compania mamă a intrat în insolvenţă. Aceştia spun că, dacă Hidroserv intră în faliment, ne putem trezi oricând aici cu o pană generală de curent în genul celor de la Argeş sau Vâlcea.

„Situaţia este foarte gravă. După ce Hidroelectrica, ce deţine integral Hidroserv, a intrat în procedura de insolvenţă, administratorul judiciar a tăiat masiv din fondurile de întreţinere şi reparaţii, inclusiv cheltuieli de transport şi cazare pentru cei care trebuiau să asigure intervenţiile. În aceste condiţii, unul dintre furnizori a cerut insolvenţa. La fel vor să facă şi alţi furnizori de echipamente şi de materii prime, unii dintre ei vor să solicite chiar falimentul Hidroserv. 
 
Este periculos fiindcă, dacă întreţinerea acestor obiective energetice nu se va mai face, accidente de genul celor de la Râmnicu Vâlcea s-ar putea produce şi la Cluj şi ar putea afecta chiar sistemul energetic naţional (SEN), deoarece ele au rol de reglaj energetic la nivelul României. Noi am propus reinternalizarea serviciilor pe care le prestăm în Hidroelectrica deoarece astfel costurile se vor reduce considerabil.

S-a ajuns ca Hidroserv să câştige o mare licitaţie în Serbia şi să nu o poată onora din cauza subfinanţării societăţii. Nici proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti nu mai e de actualitate după insolvenţa Hidroelectrica. 210 specialişti de la Hidroserv de la Cluj sunt, practic, ameninţaţi de spectrul acestui faliment”, remarcă Vasile Drînda, preşedintele sindicatului Hidroenergetica din Cluj.

Euro Insol a propus concedieri în masă   
 
Pe de altă parte, Hidroelectrica a scos la licitaţie lucrările, unele câştigate pe bani mai mulţi decât le putea efectua Hidroserv, de către companii private, acuză sindicaliştii. Consiliul de Administraţie al Hidroserv ia în calcul insolvenţa companiei. Efectul va fi că activitatea Hidroelectrica în următorii ani va fi afectată, întrucât nu va mai avea cine să execute lucrările de reparaţii la agregate, susţin specialiştii în domeniu.

"În fiecare an, Hidroserv a avut alocări bugetare mai mari cu 5-10 milioane de euro faţă de realizatul lor. Hidroserv ar fi trebuit să intre în insolvenţă, în tandem cu Hidroelectrica, încă din 2012, iar astăzi ar fi fost amândouă fete mari şi cu zestre", declara Remus Borza, de la Euro Insol, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica.

Strategia prevedea concedierea a 600 de angajaţi la Hidroserv, pentru ca aceasta să rămână doar cu 1.200, cifră care ar asigura rentabilitatea societăţii de mentenanţă . Hidroelectrica-Serv SA a fost înfiinţată în 2013, în urma fuziunii celor opt filiale de mentenanţă şi întreţinere: Cluj, Bistriţa, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Râmnicu Vâlcea, Sebeş, Slatina. Ea este deţinută de Hidroelectrica, ce a ieşit din insolvenţă în iunie, după patru ani de reorganizare judiciară. 
 
În noiembrie 2015, Adunarea Generală a Acţionarilor a Hidroelectrica a decis majorarea cu 10 milioane de lei a capitalului social al Hidroserv, pentru evitarea intrării în insolvenţă. Hidroserv se confruntă cu probleme financiare ca urmare a pierderilor preluate la fuziunea celor opt filiale, de 42 de milioane de lei. Hidroserv SA are la nivel naţional 1.500 de angajaţi.  
 
Hidroserv Cluj s-a desprins din Sucursala Hidrocentrale Cluj, fiind înfiinţată în 2013. Aceasta îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul a cinci judeţe: Cluj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Maramureş, în cele 13 hidrocentrale de pe Someş, Criş, Colibiţa, dar deserveşte şi 15 microcentrale, cu o putere instalată de 547 MW, 8,6% din cea a centralelor administrate de Hidroelectrica.

Sindicaliştii promit economii de sute de milioane  
 
Lucrările de mentenanţă ale Hidroserv pe 2016 sunt de 174 de milioane de lei, iar cheltuielile cu salariile, de 85 de milioane. Internalizarea filialei de mentenanţă ar aduce o reducere de costuri cu salarizarea de 32 de milioane de lei, care ar intra în bugetul Hidroelectrica, susţin sindicaliştii. Ei afirmă că retehnologizarea celor două grupuri de 54 MW de la hidrocentrala Remeţi s-a făcut printr-un contract de 321 de milioane de lei cu compania Andritz Hydro, prin introducerea unui act adiţional, în timp ce Hidroserv Cluj o putea executa cu 31 de milioane.

Două judeţe lăsate în beznă

Zona de nord a judeţelor Vâlcea şi Argeş a rămas în iunie, timp de o oră şi un sfert, fără curent electric, fapt fără precedent în ultimii 26 de ani. În acel interval nu au mai funcţionat fabrici, hidrocentrale, termocentrala Govora. Trei companii s-au acuzat reciproc. Hidroelectrica a anunţat că va acţiona în instanţă Transelectrica şi CEZ. Cele două au replicat că avaria a avut loc în condiţiile apariţiei unor fluxuri de putere mari în reţelele de transport şi de distribuţie a energiei, generate de o producţie crescută în centralele de pe amenajările râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa. Impactul unei avarii generale de 1 minut în SEN s-ar ridica la câteva zeci de miliarde de euro.