De ce "parchează" mașinile pe trotuare la Cluj

Numărul autoturismelor înmatriculate în municipiu a crescut cu 14% în ultimii ani, iar cel al noilor locuri de parcare, doar cu 2,8%. Dacă le adăugăm pe cele care însoțesc zecile de mii de studenți și autovehiculele în tranzit, rezultă că în “capitala Transilvaniei” există 1 loc de parcare la 4-5 mașini.

Consiliul Concurenței din România (CCR) a publicat un raport de examinare preliminară având ca obiect cunoaşterea mediului concurenţial pe piaţa serviciilor de parcare cu plată din orașele mai mari ale țării, cu excepția Bucureștiului. În Cluj-Napoca locurile amenajate pentru parcare sunt administrate prin gestiune directă de către serviciul de profil al primăriei.

La Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Piteşti, Oradea s-a constat o creştere medie cu 55% a tarifelor de staţionare practicate în parcările publice cu plată, în perioada 2015 – 2018. Tarifele orare se situau anul trecut în intervalul 1,5 lei – 2,6 lei, cu excepţia Cluj-Napoca (4 lei).

S-au dublat în acești ani tarifele orare de staţionare în parcările publice în Cluj-Napoca (de la 2 la 4 lei) şi Piteşti (de la 1 la 2 lei) și a fost o creştere de 30% în parcările publice cu plată din Oradea (de la 2 la 2,6 lei). În 2018, cele mai ridicate tarife orare de staţionare stabilite pentru utilizarea parcărilor publice cu plată au fost înregistrate în Cluj-Napoca (4 lei) şi la Oradea (2,6 lei). Cel mai scăzut tarif era în Sibiu (1 leu).

Tarife la parcările publice (evoluție 2015 – 2018)

Cluj-Napoca    4 lei            +100%
Pitești                 2 lei            +100%
Iași                        2 lei            +33%
Oradea               2,6 lei          +30%
Timișoara         1,5 lei         +15%

Locuri amenajate pentru parcare publică plătită

Constanța 9.706
Timișoara 9.082
Oradea 8.886
Turnu Severin 8.185
Cluj-Napoca 4.814
Brașov 2.475
Sibiu 2.099
Pitești 1.916
Focșani 1.308
Piatra Neamț 1.259

Tarifele orare de staţionare practicate în parcările private se situau, în 2018, în intervalul 1,5 lei (Râmnicu-Vâlcea) – 7 lei (Cluj-Napoca). Cele mai ridicate tarife orare de staţionare practicate pentru utilizarea parcărilor private au fost înregistrate în reşedinţele de judeţ Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa.

În contextul unui număr redus de întreprinderi care operează pe piața serviciilor de parcare privată cu plată, tarifele de staţionare practicate de acestea tind să fie mai ridicate faţă de cele din parcările publice cu plată, tarife care se supun aprobării autorităţii administraţiei municipale. 

Cele mai scumpe parcări private

Cluj-Napoca    1.430 locuri         7 lei/oră         UTI Parking
Constanța         1.230 locuri         3 lei/oră          Euro Vial
Iași                        3.111 locuri        3 lei/oră          Iulius Management

În cazul persoanelor juridice, în 2018, cel mai ridicat tarif/ abonament/ taxă anuală stabilită la nivelul autorităţilor municipale pentru utilizarea parcărilor de reşedinţă/ parcărilor la domiciliu, a fost înregistrat în Cluj-Napoca (840 de lei), cel mai scăzut fiind înregistrat în Piteşti (167 de lei).

Locuri în parcări de reședință

Brașov 44.306
Cluj-Napoca 41.014
Pitești 36.941
Constanța 21.840
Oradea 18.778
Piatra Neamț 17.391

Tarife parcări de reședință

Timișoara 445 lei/an
Râmnicu Vâlcea 300 lei/an
Iași 250 lei/an
Constanța 173 lei/an
Târgu-Jiu 168 lei/an
Turnu Severin 150 lei/an
Reșița 149 lei/an
Brașov 145 lei/an
Piatra Neamț 142 lei/an
Vrancea 142 lei/an
Pitești 140 lei/an
Cluj-Napoca 110 lei/an

În cazul a cinci municipii (Iaşi, Sibiu, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Jiu) sunt peste 3 autoturisme înmatriculate per un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu 11 înmatriculate per un loc amenajat. Cinci dintre municipii (Focşani, Oradea, Cluj-Napoca, Reşiţa, Piatra Neamţ), se situează în intervalul de 2-3 autoturisme înmatriculate per un loc amenajat, iar trei municipii (Timişoara, Braşov, Piteşti) au sub 2 autoturisme înmatriculate per un loc amenajat pentru parcare.

Raport autoturisme / locuri de parcare

Timișoara            163.154          83.822           1,9
Constanța           138.069          32.776            4,2
Cluj-Napoca      125.534          47.258           2,6
Iași                         110.000          9.743             11,2
Brașov                  89.337           47.789            1,8
Oradea                 80.032           27.664            2,8
Sibiu                      64.922           12.793             5,0
Pitești                   61.899           39.658            1,5

Luând în considerare numărul total al locurilor de parcare, în Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca sunt amenajate cele mai multe. Dacă se ia în calcul numărul autoturismelor, în Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca sunt înmatriculate cele mai multe autoturisme pentru care se datorează impozit local.

Evoluție mașini / locuri de parcare (2015 - 2018)

Cluj-Napoca     +14,9%        +2,8%
Târgu Jiu             +14,1%        +3,2%
Oradea                +12,0%        +32%
Pitești                  +11%           +3,2%
Brașov                 +9,3%          +6,5%

“Deşi s-a constatat, în unele cazuri, o creştere a tarifelor de staţionare practicate, cantitatea oferită (numărul de locuri amenajate pentru parcare) nu a crescut odată cu creşterea tarifului, în perioada 2015 - 2018. Informaţiile relevă o tendinţă clară spre accentuarea deficitului de locuri amenajate pentru parcare, în mod deosebit în Cluj-Napoca, Constanţa, Piatra-Neamţ, Piteşti, luând în considerare creşterea procentuală a numărului de locuri amenajate pentru parcare (mai puţin Timişoara şi Oradea), inferioară creşterii procentuale a numărului autoturismelor înmatriculate pe raza municipiilor, în condiţiile creşterii substanţiale a unor preţuri/ tarife, pe piaţa analizată manifestându-se o concurență cu ofertă inelastică.

Deficitul de locuri amenajate pentru parcare este cauzat de numărul în continuă creştere al autoturismelor înmatriculate pe raza municipiilor, pentru care se calculează şi se datorează impozit local (fără a lua în considerare numărul autovehiculelor aflate în tranzit); utilizarea în mod semnificativ a autoturismelor personale, cu ignorarea mijloacelor alternative de deplasare; inexistenţa unor strategii care să cuprindă identificarea de noi amplasamente pentru parcări, dezvoltarea metropolitană, proiecte imobiliare în plină dezvoltare, teren insuficient pentru amenajarea de locuri de parcare la sol, amenajarea necorespunzătoare a infrastructurii existente”, constată experții CCR.

"Lăsați mașinile acasă!"

Primarul Clujului, Emil Boc, l-a sugerat studenţilor care vin aici să renunţe total la maşina personală pe durata anului universitar şi să folosească mijloacele de transport în comun sau bicicleta pentru a ajunge la cursuri. "Îţi aduci lucrurile la cămin sau la garsonieră, dar maşina pleacă după aceea acasă. Studenţii vor avea de observat că nu se tolerează blocarea arterelor de circulaţie majore, cum era Observatorul, plin de maşini".