De ce întârzie recepția lucrărilor pe Autostrada Sebeș - Turda. Explicațiile beneficiarului

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii din România (CNAIR) susține că a refuzat să dea în exploatare loturile 3 și 4 din Autostrada Sebeș - Turda din cauza nerespectării proiectului tehnic și a lipsei funcțiunilor de siguranță, dar și a apariției între timp a unei alunecări de teren.

Pentru lotul 3 (Aiud - Decea), unde antreprenor este asocierea Tirrena Scavi - Societa Italiana per Condotte D’Acqua, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 99%, CNAIR argumentează că a fost nevoită să reprogrameze recepția pe 9 ianuarie deoarece a constatat mai multe neconformități: nerespectarea de către antreprenor a propriului proiect tehnic de construire a căilor de rulare pe pod și existența unor zone cu exces de bitum. 

“Aceste zone sunt foarte periculoase, în special pe timp de ploaie și în perioada iernii deoarece nu asigură aderența minimă a pneurilor la suprafața de rulare, ceea ce poate duce la accidente cu deznodământ tragic. În ceea ce privește iluminatul pe poduri, nici în acest moment constructorul nu a montat lămpi cu led și teledetecție, așa cum prevede proiectul privind siguranța circulației, aprobat de CNAIR în urmă cu 2 ani și 6 luni. În zonele respective sunt montate lămpi cu sodiu și fără telegestiune, al căror consum dublează practic factura la energia electrică”.

La lotul 4 (Decea - Turda), stadiul fizic este de 95%, iar asocierea PORR Construct - PORR Bau continuă lucrările în zona km 62+300, unde a avut loc o alunecare de teren. “Despre fenomenele de instabilitate a terenului din acea zonă, constructorul și proiectantul acestuia aveau deplină cunoștință din datele oferite de studiul de fezabilitate. Antreprenorul nu a ținut cont însă de aceste date în momentul în care a aplicat soluții tehnice diferite de cele prevăzute în studiul de fezabilitate.

În afară de aceste lucrări, pe lotul 4 constructorul, care și-a asumat un grafic de lucrări, trebuie să mai monteze parapeți de protecție, să realizeze marcajele orizontale și să finalizeze montarea gardurilor de protecție. Antreprenorul încă nu a finalizat lucrările de alimentare cu apă pentru centrul de întreținere și coordonare, unde urmează să funcționeze un punct de control al Poliției Autostrăzi și o secție destinată utilajelor care asigură întreținerea acestei autostrăzi”, conform CNAIR.

Potrivit hotărârii guvernului (HG) nr. 343/2017, darea în exploatare a construcțiilor este posibilă doar după recepția la terminarea lucrărilor, care poate avea loc numai după finalizarea lucrărilor. Acest act normativ a modificat prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea recepționarii unor lucrări nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum și preluarea doar a unor părți din construcție, pentru darea lor în exploatare. 

Promisiunile autorităților: drum străbătut în 53 de minute 

Autorităţile care gestionează şoseaua de mare viteză dintre judeţele Cluj şi Alba vor ca distanţa de 70 km să fie străbătută în 53 de minute. Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a semnat cererea de finanțare pentru proiectul de construire a Autostrăzii Sebeș - Turda - faza II, depus de CNAIR în calitate de beneficiar al finanțării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Valoarea proiectului este de 1,9 miliarde de lei, iar acesta va fi finanțat prin POIM 2014-2020 astfel: 75% din valoarea eligibilă aprobată, respectiv 1,21 miliarde de lei, asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar restul de finanțare, de 405 milioane, de la bugetul de stat. Perioada de implementare a proiectului este de 108 luni, începând cu 1 ianuarie 2014 și finalizându-se la 31 decembrie 2022, conform MT. Proiectul este cofinanțat din FEDR, prin POIM 2014-2020.

Motivarea CNAIR:

• “În baza legislației adoptate cu mai mulți ani în urmă, CNAIR nu are atribuții în execuția efectivă a obiectivelor de infrastructură, acestea intrând în sarcina operatorilor privați (antreprenorilor), selecționați în baza unor licitații. Responsabilitatea pentru respectarea termenelor de execuție și a exigențelor de calitate, aparține antreprenorilor care câștigă licitațiile publice și care încasează de la CNAIR sume importante de bani, în baza contractelor încheiate". 
• "La începutul acestui an constructorii au promis că vor încheia lucrările în vederea recepției, însă la ora actuală se constată existența unor probleme, provocate de acești antreprenori, care fie nu au respectat propriile grafice de lucrări, fie și-au asumat riscuri mult prea mari. Aceste situații fac practic imposibilă recepția legală a loturilor în cauză. În baza acestor angajamente, CNAIR a alocat la începutul anului fonduri pentru finanțarea proiectelor. Din păcate, o mare parte din aceste sume au rămas blocate în conturile CNAIR până la rectificarea bugetară din cauză că antreprenorii nu au reușit, în unele cazuri, să execute nici măcar un sfert din lucrările promise".
• "Pornind de la experiența anilor anteriori, CNAIR a luat anul acesta măsuri pentru eliminarea riscurilor privind calitatea lucrărilor executate de antreprenori. Un important accent s-a pus pe întărirea capacității administrative și a capacității de gestionare tehnică, de calitate și cantitativă a problemelor identificate în perioada de implementare. A fost stabilit un program propriu de urmărire a calității execuției lucrărilor, prin trimiterea în teren a unor misiuni de control inopinat". 
• "S-a dorit ca prin aceste măsuri și acțiuni antreprenorii să înțeleagă faptul că exigențele de calitate impuse vor fi urmărite strict și în detaliu de CNAIR, în calitate de beneficiar. Tot în acest an CNAIR a decis că principalul element pentru ca lucrările să poată fi recepționate este calitatea lucrărilor. S-a ajuns la concluzia că nerespectarea exigențelor minime de calitate a lucrărilor, precum și receptia acestora în condiții dezavantajoase pentru CNAIR atrage după sine risipa banului public. Aceasta deoarece tolerarea unor lucrări slabe calitativ va conduce în viitor la necesitatea efectuării unor noi lucrări de întreținere și operare, foarte costisitoare".  
• "A fost continuată și îmbunătățită implementarea obiectivelor de investiții, cu accent deosebit pe calitatea lucrărilor executate. S-a insistat totodată pe implementarea investițiilor aferente Master Planului General de Transport, în orizontul de timp stabilit. A fost urmărită respectarea planificărilor anterioare privind infrastructura mare, în vederea corelarii funcționalității obiectivelor, pe măsură ce acestea sunt date în exploatare". 
• "Un important accent s-a pus și pe dezvoltarea rețelei de drumuri aferentă infrastructurii mari, astfel încât aceasta să poată genera o dezvoltare echilibrată la nivel național. Tot un obiectiv important a fost asigurarea exigențelor minime de confort și sigurantă pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, aflată în exploatare, prin acțiuni de întreținere corespunzătoare”.