De ce explodează prețurile la energie în România? Președintele AEI explică adevărata cauză

România înregistrează prețuri ridicate la energia electrică din cauza lipsei de flexibilitate a sistemului energetic, potrivit unei analize transmise de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Acesta susține că luna aprilie 2026 a transmis un semnal clar privind principalele probleme ale sistemului energetic românesc, accentul nefiind pe lipsa producției, ci pe modul în care energia este gestionată și integrată în rețea.

„Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producţie, urgenţa nu este neapărat mai multă producţie de energie regenerabilă, ci lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparţine celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”, afirmă Chisăliţă, potrivit news.ro. 

Potrivit datelor prezentate, România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh în aprilie, în timp ce importurile din orele de vârf de seară au ajuns până la 250 euro/MWh. În relația comercială cu Bulgaria, România ar fi importat energie în valoare de circa 33,4 milioane de euro și ar fi exportat doar aproximativ 5 milioane de euro. Deși volumele importate au fost doar de două ori mai mari, valoarea financiară a fost de aproape șapte ori mai ridicată, ceea ce indică un dezechilibru între energia ieftină exportată ziua și cea scumpă importată seara.

„Este parte a răspunsului de ce România are preţuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. Deşi cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape şapte ori mai ridicată. Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producţie, urgenţa nu este neapărat mai multă producţie de regenerabilă, este lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic”, afirmă Dumitru Chisăliţă.

Acesta mai subliniază că avantajul în noul context energetic nu mai aparține volumului de producție, ci capacității de adaptare la consum.

„Iar, cel puţin deocamdată, Bulgaria pare să fi înţeles această schimbare mai rapid decât România, care a ajuns să plătească de aproape şapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz", adaugă Chisăliţă.

El reamintește că România era considerată, în urmă cu câțiva ani, un potențial lider energetic regional, datorită capacităților mai mari de producție din surse regenerabile și a resurselor disponibile.

„România produce, Bulgaria câştigă”

„Astăzi însă, realitatea pieţei începe să spună altceva. România produce. Bulgaria câştigă. (...) Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la preţuri explozive. Aceasta este esenţa întregii poveşti. (...) România are aproximativ 10.100 MW instalaţi în eolian şi fotovoltaic, inclusiv prosumatori. Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Şi totuşi, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziţia energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare", adaugă Chisăliţă.

Acesta precizează că Bulgaria a dezvoltat rapid capacități importante de stocare, depășind 2 GW putere instalată în baterii și aproximativ 8 GWh capacitate de stocare, cu planuri de extindere până la 10 GWh. În comparație, România are aproximativ 0,6 GW și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

Diferențele dintre cele două state sunt semnificative mai ales în raport cu infrastructura de echilibrare a sistemului energetic. În România, raportul dintre capacitățile de stocare și cele regenerabile este de aproximativ 6%, în timp ce în Bulgaria ajunge la circa 30%. De asemenea, raportul dintre baterii și consumul de vârf este de 7,5% în România și de aproximativ 40% în Bulgaria.

În ceea ce privește ponderea regenerabilelor, România are un nivel de aproximativ 80% raportat la consumul mediu orar la vârf, iar Bulgaria de circa 74%, diferența fiind dată nu de producție, ci de capacitatea de echilibrare a sistemului.

„În România stocarea fiind insuficientă, piaţa devine rigidă şi vulnerabilă. Preţurile oscilează violent, apar dezechilibre frecvente, iar operatorii sunt obligaţi să recurgă la soluţii costisitoare de reglaj. Exact aceasta este situaţia României, un sistem cu o expansiune accelerată a regenerabilelor, dar fără infrastructura de flexibilitate necesară pentru a le integra eficient”. 

În acest context, Bulgaria este prezentată ca exemplu de adaptare mai rapidă la noile cerințe ale pieței energetice, prin investiții în stocare și flexibilitate.

„În schimb, Bulgaria a înţeles mai rapid că viitorul energetic nu se construieşte doar cu panouri fotovoltaice şi turbine eoliene, ci şi cu capacităţi masive de stocare şi mai ales stocare inteligentă. Un raport de 30% între baterii şi regenerabile înseamnă o piaţă mult mai elastică, mai stabilă şi mai capabilă să amortizeze şocurile de producţie şi de preţ”, precizează Chisăliţă.

Acesta avertizează că lipsa stocării poate duce la pierderea valorii economice a energiei regenerabile produse în România, în condițiile în care surplusul este exportat ieftin, iar energia este ulterior reimportată la prețuri mult mai mari în orele de vârf.

„În lipsa flexibilităţii, România riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate structurală”, explică Chisăliţă.

În final, acesta atrage atenția că problema ar putea deveni una de natură strategică în viitor, într-un context în care capacitatea de stocare va avea un rol esențial în influența energetică regională.