Cum s-a integrat Clujul în Uniunea Europeană

Un aeroport cu 3 milioane de pasageri, explozia tehnologiei informației, proiecte pe fonduri europene de 150 de milioane de euro, expansiunea Băncii Transilvania, majorarea bugetului orașului sunt principalele beneficii prezentate de specialiști.

„Ne bucurăm pentru Cluj că e un pol de dezvoltare, dar nu ne bucurăm că, dacă ieșim de pe șoseaua principală vedem sărăcie în localitățile învecinate. Nu vrem politici care merg pe cicluri electorale, care să dea avantaje unui partid sau a unui grup de oameni, ci politici realiste, pe termen lung. Din păcate, creșterea economică din România nu se vede în creșterea nivelului de trai.

Oamenii au plecat din țară pentru că aici nu le era bine și s-au integrat în alte țări, care erau integrate la nivel european. Ne plângem că Europa nu ne-a dat bani destui, că făceam noi multe cu ei, dar nu am fost în stare să cheltuim nici măcar fondurile de care am beneficiat. Nu cheltuim pentru a absorbi fondurile europene, ci pentru o dezvoltare sustenabilă”, remarcă Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE.

Nokia a primit și a plecat

„Noi nu puteam face față plecării masive din țară sau presiunii concurențiale extraordinare a altor state fără aderarea la UE. Prin liberalizarea capitalului au venit peste noi investițiile străine, multe cu activități în lohn, doar cu preluarea forței de muncă foarte ieftine din România, deci cu efect pervers. Profiturile majorității companiilor străine nu se regăsesc în veniturile țării. Acestea dețin 60% din totalul capitalului, dar contribuie doar cu 24% la bugetul României. Ei stau aici până la un anumit prag de profitabilitate, singura diferență o face forța de muncă prost plătită. 

Nokia a lăsat mii de oameni la Cluj fără locuri de muncă, deși a beneficiat de multe facilități din partea statului român. Cea mai fertilă forță de muncă e plecată în străinătate, deci contribuie în primul rând la bugetul statului respectiv, singurul avantaj este că românii plecați au trimis familiilor din țară 52 de miliarde de euro în acești 10 ani, deci 145 de euro pe an, față de contribuția lor de 10.000 de euro pe lună la economiile Germaniei, Franței sau Spaniei.

Sunt țări care se orientează spre export, iar noi mergem pe import, ceea ce este foarte periculos în cazul unei noi crize. România încă nu a trimis la Bruxelles strategia de absorbție a fondurilor europene și deja suntem deja la trei ani de la debutul exercițiului bugetar 2014-2020”, relevă Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj.

IT-ul arde din etape

„Sunt firme de tehnologia informației din Cluj care au contracte direct cu Comisia Europeană, cu Agenția Spațială Europeană. Este important este că se vorbește din ce în ce mai multe despre Cluj, despre Transilvania. Orașul nostru a fost ales pentru o conferință fanion organizată anul viitor de către CE, unde vor participa oameni de marcă ai mediului de cercetare-inovare din vestul și nordul Europei; vor sta o săptămână să vadă ceea ce facem noi aici.

IT-ul reprezintă un mare potențial pentru Cluj, firmele locale, care fac 90% outsourcing, inițiază tot mai multe proiecte proprii. Am reușit să ardem anumite etape și să ajungem la nivelul altor țări în domeniul clusterelor, dar avem nevoie și de sprijinul statului pentru dezvoltarea acestor proiecte pe plan local și regional. Vrem să arătăm la nivel micro că se poate, să creăm energii și la nivel mai mare”, spune Bianca Muntean, director executiv al Clusterului ARIES Transilvania.

3 milioane de pasageri la aeroport

„De la 300.000 de pasageri anual inițial, în 2017 vom ajunge la 3 milioane la Cluj. Liberalizarea traficului aerian a fost un avantaj pentru aeroporturile regionale, dar și un dezavantaj pentru unele companii. Dintr-o companie cocoloșită, TAROM a ajuns devenit una cu puține șanse de supraviețuire. Unii ziceau mai demult că nu se justifică traficul internațional la Cluj. A trebuit să facem față unei competiții incorecte cu aeroportul din Mureș, nu am avut nici sprijinul Ministerului Transporturilor, nu era o schemă de țară ca în Polonia, unde au obținut fonduri europene pentru toate aeroporturile, deci a trebuit să acționăm individual.

La un moment dat, Wizz Air a încercat să ne șantajeze, s-a mutat brusc la Târgu-Mureș, iată că acum acest aeroport nu mai are niciun zbor regulat, din lipsa infrastructurii. Noi vom solicita o strategie la nivel național pentru a nu mai exista alocări discreționare. Suntem convinși că vom reuși să avem pista de 3,5 km, zboruri intercontinentale și centrul intermodal care să ne lege de gară, deși CFR nu vrea să coopereze. Aeroportul din Debrecen s-a legat deja de gară, iar cel din Budapesta, care este privat, are un proiect prin care să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri din Transilvania”, a menționat David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj. 

Economia crește, dar noi sărăcim

„Ca produs intern brut suntem pe locul 14 în Europa și pe primele locuri la producția de energie, la grâu și porumb, dar gradul de sărăcire a crescut, abandonul școlar la fel. Avem potențial, suntem o țară bogată, dar din nefericire trăim în sărăcie. Capacitatea de integrare a României în UE este foarte slăbită și la nivel central și la nivel teritorial. Schimbarea ar trebui să fie marcată de două lucruri: oportunitățile care pot apărea pentru noi după Brexit și faptul că vom deține în curând președinția UE”, spune Claudiu Boștină, președintele ASPES.

„Universitatea Babeș-Bolyai s-a implicat în aderarea și în integrarea în UE, prin cadre didactice care au avut o contribuție directă, inclusiv prin prezența lor în cadrul instituțiilor europene sau internaționale”, afirmă prorectorul Facultății de Științe Economice, Mihaela Luțaș.

Primăria clujeană, în goana după Innovation City

„Am reușit prin Programul Operațional Regional să implementăm 30 de proiecte în valoare de 150 de milioane de euro, dar sunt pregătite și alte investiții la nivelul Clujului, pe acest exercițiu financiar al Uniunii Europene: Spitalul Regional de Urgență, zona Lomb din proiectul Cluj Innovation City, Centrul Cultural Transilvania. În acest timp bugetul municipiului Cluj-Napoca s-a mărit de cinci ori.

Totuși, în România încă avem discriminări în privința plății cercetătorilor, pensiile din agricultură sunt mai mici decât în Franța, Germania, nivelul salarizării este de 20 de ori sub media europeană, dar și productivitatea muncii la noi este doar la 50% față de media UE. Sperăm că acest proces de atragere a banilor europeni să nu mai fie îngreunat de la București”, a spus Ovidiu Cîmpean, director de comunicare în Primăria Cluj-Napoca. 

Piața bursieră e departe de așteptări

„Practic, Banca Transilvania este un model autohton de bancă europeană. Prin integrare am putut beneficia de prezența piețelor mature în acest sector. Avem și noi îngrijorări legate de viitor, sunt riscuri care provin din înrăutățirea situației geopolitice, scăderea populației țării, implicit a forței de muncă în România, nici piața de capital nu este încă acolo unde actorii de pe această piață și-ar dori. BT este o poveste de succes în principal datorită listării la bursă care a contribuit la imaginea acesteia, dar și prin transparența băncii și prin confortul pe care îl produce acționarilor.

A fi o companie listată la bursă a dat BT posibilitatea de a atrage capital, să finanțăm creșterea organică a băncii, să aplicăm principiile guvernanței corporatiste la nivelul marilor bănci internaționale. Mediul economic românesc se ameliorează, iar diferența între România și alte țări se reduce în anumite domenii. Sectorul bancar se va consolida, în viitor vom vedea un număr mai mic de bănci, dar cu un instrumentar mai variat”, consideră directorul adjunct al BT, Luminița Runcan.

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico Sociale (ASPES) și România Durabilă organizează o serie de evenimente care se desfășoară sub auspiciile titulaturii de “10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană". Prima ediție a conferinței de la Cluj a avut loc la joi la UBB. 

Evenimentele reunesc oameni de afaceri, asociații patronale și profesionale, camerele de comerț, reprezentanți ai sistemului bancar, ai administrației locale și centrale, ai mediului universitar. Temele dezbătute sunt legate de impactul aderării la UE asupra mediului economic și social și principalele provocări care stau în fața mediului de afaceri și administrației din România în următorii ani.