Cum poate fi dezvoltat turismul Clujului

Ariile naturale protejate - în special Parcul Natural Apuseni, identificarea unor trasee ecodidactice şi extinderea şi amenajarea domeniului schiabil sau amenajare şi includere a unor peşteri în circuitele turistice destinate publicului larg sunt câteva dintre soluţiile pentru dezvoltarea turismului din Cluj, creionate în strategia de dezvoltare a judeţului.

Clujul are potenţial în ce priveşte sporturile de iarnă, arată documentul, iar în această direcţie vor trebui realizate o serie de planuri integrate care să cuprindă obiectivele propuse spre amenajare în urma ierarhizării lor valorice, stabilirii dimensiunilor, funcţiilor, accesibilităţii, amplasamentului, situaţiei juridice actuale, bugetului de investiţii existent şi sumele necesare realizării, potenţialii investitori sau realizatori ai acestor obiective sau programe, termenii şi ordinea priorităţilor în amenajare.

Strategia recomandă asigurarea ghizilor specializaţi pentru traseele ecodidactice organizate, promovarea utilizării formelor de energie neconvenţională, tehnicilor mai puţin poluante şi editarea şi promovarea unui ghid ecoturistic al judeţului Cluj care să includă prezentarea tuturor traseelor ecoturistice oferite şi organizate din judeţ, precum şi promovarea unei mărci a judeţului care să sintetizeze specificul ecoturistic al zonei montane.

Conform documentului, o soluţie pentru dezvoltarea turismului de iarnă din Cluj ar putea fi amenajarea de pârtii şi construirea de baze de cazare şi transport pe cablu, dotări de agrement-divertisment apres-ski în Băişoara, Beliş-Fântânele, Vlădeasa şi Vârfuraşul.

Amenajarea corespunzătoare pârtiilor de schi - a celor existente sau a celor care urmează a fi realizate, dublate de creşterea numărului şi mărirea lungimii unor pârtii de schi în cazul celor existente, unde există posibilitatea, cum ar fi Muntele Băişorii, dar şi construirea de instalaţii de transport pe cablu care să deservească optim toate pârtiile şi cererea din perioadele de maxim aflux sunt alte sugestii din strategia de dezvoltare a sectorului turistic.

Amenajare şi includere a unor peşteri în circuitele turistice destinate publicului larg vizează cavităţile subterane cu potenţial de atractivitate ridicat şi cavităţile naturale cu potenţial de poziţie ridicat (localizate în zone uşor accesibile, lângă căi de acces intens circulate) sau cele amplasate în zone lipsite de alte peşteri mai valoroase, cum ar fi cele din Podişul Păniceni. Strategia mai recomandă amenajarea sau reamenajarea şi marcarea ori remarcarea traseelor montane din Gilău, Muntele Mare şi Vlădeasa, şi de alpinism - Cheile Turzii, Cheile Turului, Cheile Someşului Cald, masivul Vlădeasa - arealul Pietrele Albe şi altele, pentru facilitarea turismului de drumeţie şi alpinismului, inclusiv identificarea locurilor ori platformelor de regrupare şi odihnă, refugii montane, adăposturi, asigurarea ghizilor sau sprijinirea activităţii Serviciului Public de Salvamont din judeţ.

O altă soluţie ar putea fi amenajarea unor parcuri de vânătoare specializate în zona montană sau de deal, cu dotări destinate derulării în bune condiţii a acţiunilor de vânătoare - observatoare, foişoare, refugii, adăposturi care să permită organizarea partidelor de vânătoare controlate, precum şi structuri de cazare specifice - cabane de vânătoare şi case de vânătoare şi cantoane silvice.

Valorificarea suprafeţelor lacustre prin prin pescuit sportiv, de agrement şi rural din zona lacurilor de acumulare din zona montană - Tarniţa, Fântânele, Someşul Cald, Gilău, Floreşti, Someşul Rece I şi II, Drăgan/Floroiu, Scrind-Frăsinet - în arealul iazurilor şi heleşteelor din Câmpia Transilvaniei pe Valea Fizeşului în Geaca, Ţaga şi Cătina, respectiv pe Valea Racilor - Mărtineşti-Vâlcele, Suatu şi Ciurila.
„E nevoie ca iazurile existente să fie curăţate şi extinse, trebuie realizate altele noi, e necesară extinderea fostelor ferme piscicole şi suprafeţelor de luciu de apă de către AGVPS şi amenajarea în scopuri concrete prin edificarea de baze turistice cu câte 20 locuri, cu specific pescăresc, gastronomia pe bază de peşte fiind în prim plan, cu amenajări pentru practicarea turismului sportiv - debarcadere şi ambarcaţiuni dar şi cu unităţi de închiriat echipament.
- Edificarea de amenajări pentru practicarea sporturilor nautice de tip rafting/canoeing: în sectorul montan Someşul Cald", arată strategia de dezvoltare sectorială.

Alte soluţii propuse în strategie:

• Amenajarea de locaţii pentru practicarea sportului extrem de aventură de tip Canopy, foarte căutat de turiştii tineri dornici de adrenalină (se aventurează la vale pe nişte cabluri legaţi de câteva centuri şi cu o caschetă pe cap, la înălţimi mari, printre copaci şi stânci)
• Înfiinţarea de centre de echitaţie (precum cel de la Jucu) şi organizarea de evenimente specifice (demonstraţii, concursuri, cursuri de iniţiere etc.)
• Construirea de infrastructură diversificată pentru activităţi de agrement şi sportive (săli de sport, bowling, piscine acoperite şi în aer liber cu apă caldă, saune etc. - mai ales în oraşele şi staţiunile unde încă nu există)
• Editarea şi promovarea unui ghid turistic activ al judeţului cu prezentarea tuturor posibilităţilor de practicare a turismului activ, cu detaliile aferente fiecărei componente în parte, iar în cazul manifestărilor organizate, precizarea locaţiei, perioadei de derulare, posibilităţilor acces, cazare, restauraţie, program al manifestărilor, posibilităţi de practicare a unor activităţi conexe, obiective turistice din proximitate etc.