Antreprenorul clujean Teofil Mureșan, Președintele Consiliului de Administrație al Grupului E-INFRA, activ în domeniul energiei, trage un puternic semnal de alarmă în plină criză de energie pe care o traversează România pe fondul creșterii consumului și a scăderii producției interne.

Omul de afaceri clujean subliniază că această criză energetică a apărut pentru că atât în țara noastră, cât și la nivel european, bătălia politică a contact mai mult decât părerile specialiștilor.  

"România și Europa au ajuns aici pentru că vocea specialiștilor nu a mai fost ascultată și a contat doar bătălia pentru voturi!", avertizează Teofil Mureșan.

Acesta spune că energia regenerabilă, deși ieftină, generează și vulnerabilități care ies acum la iveală. Acesta consideră că s-a investit prea mult în acest tip de energie.  

"Energia regenerabilă e foarte ieftină și verde, dar e nepredictibilă, are nevoie de alte surse în rezervă, care să intre imediat în funcțiune când nu e soare sau vânt. Aceste surse, dacă funcționează doar parțial (număr redus de ore), se amortizează greu și vor cere costuri mari când nu e soare. Bateriile ajută mult, dar iarna sau când nu e soare nu au ce înmagazina. În plus, au durată de viață redusă și costuri mari ca investiție. Ajută câteva ore. Deci s-a făcut overinvestment în regenerabile și nu în mix energetic, tehnic corect", afiurmă Președintele Consiliului de Administrație al Grupului E-INFRA într-o postare pe rețelele de socializare.

Antreprenorul clujean atrage atenția asupra situației centralelor care produc energie electrică folosind gazul. 

"Taxele europene pentru centralele pe gaz sunt cele mai mari din lume și fac această energie scumpă, deși e sigură, reglează alte surse regenerabile, ușor de construit și au CAPEX relativ mic. S-a exagerat cu măsurile de poluare în acest caz", explică Teofil Mureșan.

Omul de afaceri subliniază mai multe erori pe care statul român le-a făcut, în special în ceea ce privește proiectele nucleare:

"Nu s-au construit coridoare europene de interconectare energetică (cum am fi fără autostrăzi rutiere?) care preiau vârfurile de consum sau producție între țări și le transferă după nevoi. S-a blocat la finanțare industria nucleară în energie. Exagerat emoțional, nu tehnic. Probabil că mai sunt și altele", spune Teofil Mureșan.

Președintele Consiliului de Administrație a Grupului E-INFRA a făcut o listă de patru lucruri de care România are nevoie în următorii ani:

1. Stocare în baterii până la 15-20 GWh; 1-3 ani

2. Reducerea taxelor pentru producția în centrale pe gaz sau fonduri de compensare pentru stimularea investițiilor în centrale pe gaz cu reglaj; 2-7 ani

3. Investiții în nuclear clasic și SMR; 7-12 ani

4. Coridorul european HVDC Marea Neagră–Marea Nordului; 5-10 ani

România trece printr-una dintre cele mai grave crize energetice

România traversează cea mai gravă criză energetică din ultimii ani, determinată de seceta severă, caniculă prelungită și vulnerabilități structurale ale sistemului energetic național.

Dunărea este aproape de minimul istoric. Debitul fluviului a scăzut la aproximativ 1.600 m³/s, mai puțin de jumătate față de valorile normale ale perioadei (peste 4.000 m³/s), cu posibilitatea unei noi scăderi cu încă 100 m³/s în zilele următoare, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan. Prognozele indică că debitul ar putea coborî spre 1.500 m³/s, aproape de minimul istoric înregistrat în 1985 (1.400 m³/s). Situația afectează direct capacitatea hidrocentralelor — limitate la puțin peste 1.000 MW - dar și funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care folosește apa Dunării și a Canalului Dunăre – Marea Neagră pentru răcirea reactoarelor.

Centrala nucleară de la Cernavodă a oprit un reactor, iar al doilea ar putea fi închis în zilele următoare. Centrala produce în mod normal aproximativ 1.300 MW, echivalentul a circa 20% din producția națională. Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza nivelului critic al Dunării, pentru a proteja pompele de răcire. Bolojan a avertizat că „există un risc destul de mare să fie închis și al doilea grup", ceea ce „ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național". O situație similară se înregistrează în Ungaria, unde un reactor de la Paks a fost și el redus ca producție. Datele Transelectrica din seara de 31 iulie arătau o producție internă de 5.245 MW, un consum de 7.065 MW și un deficit acoperit din import de circa 1.820 MW.

Față de un consum normal de peste 7.000 MW, România importa în orele de seară aproximativ 1.700 MW. Intervalul critic este 20:00–23:00, când producția solară dispare, dar consumul rămâne ridicat. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă s-ar opri, necesarul de import ar depăși 2.500 MW. Ucraina, care dispune de capacități nucleare în rezervă, a acceptat să exporte energie electrică în România în condiții de piață, în baza unui mecanism de reciprocitate (România oferise anterior sprijin energetic Ucrainei în perioadele dificile). 

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august 2026, o măsură administrativă temporară care permite mobilizarea rapidă a resurselor, accelerarea autorizărilor și negocierea de sprijin extern, dar care nu echivalează cu starea de urgență și nu impune automat raționalizarea curentului. Ca măsură tehnică imediată, Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență la bifurcația Bala – Dunărea Veche, cu scopul de a menține nivelul apei la priza centralei nucleare.

ANRE și Transelectrica autorizează în regim accelerat noi capacități de producție (fotovoltaice, eolian, stocare), estimate la sute de MW.

Populației, companiilor și instituțiilor publice li se cere reducerea voluntară a consumului în intervalul 20:00–23:00.

Criza survine pe fondul unor prețuri la electricitate deja ridicate. Pe piața spot, prețul mediu al zilei de 2 august 2026 era de 0,63 lei/kWh, cu vârfuri serale care depășeau 1,13 lei/kWh. Energia importată în regim de urgență costă semnificativ mai mult. Ministerul Energiei a precizat că prețurile facturate populației rămân cele stabilite prin contractele actuale. Pe termen mediu, reducerea producției nucleare și hidro poate genera presiuni de creștere, în special pe piața angro și în contractele industriale indexate pe prețul pentru ziua următoare.

Criza actuală evidențiază o problemă sistemică: ambele reactoare de la Cernavodă depind de aceeași sursă de apă, seceta reduce simultan producția hidro, iar capacitățile de stocare sunt insuficiente pentru a acoperi vârful de seară. România poate avea surplus de energie la prânz și deficit la câteva ore după apus. Bolojan a recunoscut că proiectele de centrale pe gaz, fotovoltaice și stocare pentru care România primise finanțare nu au fost finalizate, limitând capacitatea de a compensa ieșirile din producție. Un proiect mai vechi de amenajare a Canalului Bala, care ar fi redus tocmai această vulnerabilitate la Cernavodă, a rămas nefinalizat în sertarele Ministerului Transporturilor, iar premierul a cerut includerea lui de urgență pe lista de priorități.

Antreprenorul clujean Teofil Mureșan a fondat, alături de fratele său, Simion Mureșan, Grupului E-INFRA, pe care îl conduce din poziția de Președintele Consiliului de Administrație. Cu o experiență de peste 28 de ani, Grupul E-INFRA cuprinde 5 companii românești, active în domeniul energiei, construcțiilor și infrastructurii de telecomunicații: Electrogrup, antreprenor EPC pentru proiecte complexe de infrastructură critică pentru energie și energie regenerabilă, construcții și proiecte de telecomunicații, Nova Power and Gas, activă în producția de energie, furnizarea de energie și gaze naturale, distribuția de gaze naturale și trading cu energie și gaze, Netcity Telecom, companie care dezvoltă și operează infrastructura metropolitană de fibră optică din București, Direct One, operatorul celei mai mari rețele neutre de fibră optică la distanță cu acoperire națională, servicii de mentenanță și proiecte de telecomunicații și WESEE, care oferă servicii complete de instalare și mentenanță pentru parcuri eoliene.