Clujul a adunat în ultima perioadă iniţiative concentrate în jurul pieţei informatice: clustere, planuri de incubatoare de afaceri, centre tehnologice private sau complexe de afaceri proiectate prin administraţia locală. Cele mai multe sunt la stadiu de proiect.
Antreprenorul Vlad Stan a anunţat că va lansa un program adresat afacerilor noi din IT. Iniţiatorii programului oferă networking, informaţie, o contribuţie financiară de până la 50.000 de euro şi devin investitori minoritari în afacere. "Căutăm oameni de tehnologie. Chiar aici am găsit două start-up-uri, cu ocazia evenimentului Cluj Business Days (CBD)", a menţionat Stan. "Unul dintre lucrurile care ne preocupă în ultimii trei ani, în această perioadă de criză, este dezvoltarea culturii antreprenoriale. Tocmai fiindcă ne-am uitat la lucrurile care au condus la situaţia din 2009. În zona întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) există o rată foarte mare de eşec, în general în rândul start-up-urilor. E nevoie de dezvoltarea gândirii strategice şi de companii care să îşi creeze oportunităţi în piaţă, nu doar să urmeze tendinţe", a subliniat Felix Daniliuc, directorul companiei Raiffeisen Leasing.
Zona IT este una în care Clujul se poate dezvolta, consideră specialiştii. Cu toate că despre potenţialul de Silicon Valley local se discută de mai mulţi ani, Clujul nu a atras încă mari investitori în domeniu şi nu şi-a concretizat un proiect de anvergură de centru de tehnologie. "Silicon Valley nu are cum să se întâmple. Clujul are potenţial, se pot crea clustere de tehnologie. Plecarea Nokia nu a fost o veste bună, dar a venit Bosch, probabil vor mai fi şi alte veşti bune. Ceea ce se întâmplă cu structurile gen incubatoare de afaceri este că se merge numai până la jumătatea drumului. Nu este suficient să ai infrastructură, nişte clădiri, nişte servicii. E şi componenta a doua, acum neglijată: educaţia, inclusiv financiară. Se poate face aşa ceva la Cluj, dar nu e uşor dacă ne gândim că e nevoie de experienţă, de mentori, trebuie aduşi oameni din alte părţi", a punctat Marius Ghenea, antreprenor în serie.
Marile corporaţii şi antreprenorii locali nu se exclud reciproc.
"Poţi să lucrezi mai bine dacă ai şi capital străin. Companiile mari dezvoltă pe verticală, au nevoie de servicii. Cele două tipuri de entităţi, corporaţiile şi afacerile locale, se pot ajuta", a spus Ghenea. "Timişoara şi Clujul au evoluat diferit în ultimii cinci ani. Multinaţionalele au «curăţat» piaţa de IT în zona Timişoarei. Şi Clujul ar putea ajunge în situaţia aceasta, chiar dacă deocamdată pe plan local nu sunt mari investitori. Clujul este un punct de resurse, dar există nevoie de diferenţiere. Multinaţionalele recrutează oameni încă din facultate. Şi noi am învăţat de la ceea ce fac firmele mari: AROBS are acum 40 de studenţi în practică, dintre care o parte vor rămâne la noi", a precizat director general al societăţii, Voicu Oprean.
Oamenii pregătiţi sunt greu de găsit pe o piaţă unde multe dintre companiile active fac constant angajări, declara Bogdan Herea, acţionar al Pitech+Plus. "Anul acesta este foarte greu, bazinul Clujului a «secat». Sunt şi alte firme de IT, chiar giganţi, interesate să vină aici. Clujul nu e un loc ieftin din punctul de vedere al salariilor", spunea Herea. La Universitatea Tehnică (UTCN) s-au pus deja bazele unei asocieri locale. Membrii clusterului IT clujean vor să acceseze fonduri europene, să iniţieze proiecte în colaborare şi să creeze facilităţi comune pentru a-şi reduce din costuri, dar şi să aibă o putere sporită de negociere cu autorităţile. Se vor implica societăţi clujene, UTCN, Universitatea Babeş-Bolyai, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor, ARIES Transilvania, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
IT figurează ca sector prioritar în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Cluj-Napoca şi în Strategia de Dezvoltare a Judeţului din 2014-2020, iar Primăria Cluj-Napoca pregăteşte două centre de afaceri (ambele în zona Dealul Lomb, unul cu specific IT, celălalt, pentru industrii creative). Există şi o iniţiativă privată cu ţintă similară, ce ar urma să se realizeze pe platforma fostei fabricii de mobilă Libertatea. Aici, Fribourg Development, o companie controlată de fostul director adjunct al Rompetrol, Ion Sturza, pregăteşte un centru tehnologic cu spaţii destinate companiilor din IT, cercetare-inovare, centre de excelenţă şi cercetare medicală.
Industria de echipamente IT&C este principala ramură industrială din judeţ, generând, în 2010, 42% din cifra de afaceri din industrie la nivelul judeţului, deşi angaja doar 5% din forţa de muncă salariată, dovedind o productivitate a muncii de opt ori mai mare decât media sectorului industrial, arată un studiu al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Singura companie importantă din domeniu era însă Nokia România, care şi-a închis producţia în judeţ în 2011, mai menţiona analiza. Antreprenori şi manageri din companii din Cluj, Oradea, Sibiu, Timişoara, Bucureşti, dar şi din Europa participă la evenimentele din cadrul CBD, care se desfăşoară în perioada 27-28 iunie. Evenimentul organizat de Asociaţia Dezvoltatorilor de Soluţii de Comunicare Online şi Newfield Consulting adună 700 de participanţi.
