Clujul face o jumătate de miliard de lei pe an din agricultură

Cele 555 de firme implicate în agricultura clujeană au derulat anul trecut afaceri de 456 de milioane de lei. Contribuția Clujului la agricultura din România este una redusă față de un top dominat de județele Timiș, Călărași și Constanța, care produc de cinci ori mai mult.

Cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în județele Timiș, Călărași, Constanța, Buzău, Satu Mare. Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi, cu afaceri de 880 de milioane de lei în 2017, urmată de Promat (541 de milioane), Plantagro (439 de milioane), Agricost (359 de milioane) și Wine Solutions (284 de milioane).

În top cinci crescători de animale, Smithfield se află pe primul loc, cu afaceri de 920 de  milioane de lei, urmată de Transavia (531 de milioane), Agrisol (291 de milioane), Avicola Buzău (264 de milioane) și Avicarvil (159 de milioane)

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură la 8 miliarde de euro, afirmă experții de la KeysFin, într-o analiză privind evoluția business-ului din acest sector.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu 11,8 milioane în Franţa. România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb. Și la orz şi orzoaică, România a avut o producţie mai mare ca anul trecut.

Pesta porcină a decimat efectivele de animale

"S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiștii KeysFin.

În agricultura românească activează 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat 64% din totalul afacerilor din domeniu. Cu creșterea animalelor se ocupă 3.247 (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1.272 (7,6%). Afacerile din agricultură au crescut cu 6,8% față de 2016, la 35 de miliarde de lei, iar pentru 2018 se estimează 36 de miliarde.

"Rezultatele excelente de producție pentru grâu și porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creșterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor și distribuitorilor”, afirmă experții.

Numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246. Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înființat 1.450 de companii noi (avans de 27% față de aceeași perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

"Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piață au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni și achiziții. Investitori străini au preluat mari suprafețe de terenuri și ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”.

Numărul angajaților din agricultură a scăzut cu 2% față de 2016. Costul mediu per angajat a crescut mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% față de 2013 și cu 18% față de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea  muncii din acest sector a marcat un avans de 14% față de 2016. "Criza acută de forță de muncă își spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluțiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se și mai mult”.

Blocaj financiar și acces limitat la finanțare

Sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanțare la efectele blocajului financiar. Numărul companiilor în insolvență a crescut cu 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăților din lanțul financiar.

După construcții și industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), cu mult peste media economiei (161 de zile). Agricultura se află tot pe locul trei, după activitățile profesionale și construcții, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile).

"Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanțare. Încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”.

Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potenţialul pământului, trebuie privită însă cu mare atenție, afirmă analiștii.

"Exploatarea fără limite a terenurilor ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare.Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”.

România nu e scutită de pericolul deşertificării. Potrivit Oficiului pentru Studii Pedologice, 1.000 ha sunt acoperite anual de nisip, procesul de eroziune şi deşertificare fiind evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice arată că o treime din teritoriul țării (7 milioane ha) şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Topul agriculturii în România (afaceri și firme, 2017)

1. Timiș                   2,85 mld. lei      1.085

2. Călărași              2,54 mld. lei       515

3. Constanța         1,93 mld. lei        962

4. Buzău                 1,61 mld. lei        513

5. Satu Mare         1,60 mld. lei        442

6. Ialomița             1,36 mld. lei        534

7. Teleorman         1,21 mld. lei       590

8. Brăila                   1,15 mld. lei       569

9. Vrancea              1,15 mld. lei        349

10. Iași                       1,11 mld. lei        416

Sursa: KeysFin