“Clujul este un trendsetter în IT, chiar și față de București”

“Clujul este un trendsetter în IT, chiar și față de București”
Claudiu Petre, Vice President – BPM & RPA al NTT DATA Romania

Eficientizarea proceselor, introducerea digitalizării și a inteligenței artificiale (AI) reprezintă o soluție pentru companiile locale de a trece cu bine de dificultățile provocate de criza Covid, afirmă Claudiu Petre, Vice President – BPM & RPA al NTT DATA Romania.

“Am învățat în Germania ce înseamnă eficiența proceselor, ce înseamnă a tinde către costuri de producție cât mai aproape de zero, pentru a putea livra la timp, calitativ și profitabil. Inițial, din NTT DATA am livrat soluții RPA la cheie pentru automatizarea proceselor, plecând de la cerințele și problemele pe care le întâmpină clienții în activitățile operaționale. După aproape un an de zile de aplicare a unor soluții RPA clasice, ne-am dat seama ca analizând procesele clienților și sistemele IT pe care acestea le susțin, putem identifica și exploata exponențial mai multe oportunități de automatizare și de reducere a costurilor. Astfel, am putut ajunge în scurt timp să recomandăm tuturor clienților, ca orice proiect de automatizare prin RPA, să înceapă cu un assessment al procesului respectiv, metoda prin care se generează un document tehnic descriptiv și care indică atât punctele cheie și potențialul lor de automatizare, cât și acei pași de proces care nu aduc valoare derulării acestuia și care reprezintă doar costuri operaționale. Expertiza noastră și implicit recomandările acestui raport tehnic au evoluat rapid, astfel încât în afară de RPA și microservicii, am ajuns să descoperim și să recomandăm inclusiv decomisionări ale unor sisteme care susțineau practic doar fragmente ale unor procese și pentru a căror mentenanță existau costuri semnificative. Sunt extrem de multe companii cu cifre de afaceri impresionante, în special în Sudul și Estul Europei, cu arhitecturi complicate, care nu mai folosesc multe din sistemele implementate în trecut care și-au depășit ciclul natural de viață și care produc pierderi și costuri operaționale excesive. Concluzia este că toate aceste sisteme, nu mai produc de ani de zile o valoare adăugată proceselor pe care le susțin, deci reprezintă o povară cel puțin din punct de vedere a timpului de reacție în piață, satisfacților clienților și mai ales a costurilor operaționale ridicate", afirmă Claudiu Petre.

"De multe ori se plătesc degeaba licențe, mentenanță, suport. “Le bugetăm și le plătim pentru că așa le-am găsit sau așa le-am preluat”. Mi-am zis că aici este un loc serios de îmbunătățire, cu condiția să cunoști arhitectura sistemului (procese, aplicații, infrastructură). După ce am înființat un centru de Robotic Process Automation (RPA) și Business Process Management (BPM) în NTT DATA, am trecut în zona comercială pentru că îmi doresc să arăt clienților care este valoarea reală a acestor servicii de consultanță pe procese, studiind efectiv modul în care se desfășoară activitățile și mai ales modul în care sistemele IT susțin acele activități. Este în realitate, o schimbare radicală de abordare, pentru simplul fapt că în ultimii 2 ani de zile am demonstrat clienților noștri că lucrurille se pot face și altfel: mapând, analizând și ulterior recomandând îmbunătățiri ale proceselor prin diverse soluții de automatizare”, afirmă vicepreşedintele BPM & RPA al NTT DATA Romania.

Roboții care pun ordine în facturi

“O analiză pe un proces matur, complex, de producție sau financiar, într-o entitate mare, de peste 500 - 1000 de angajați, cu minim 20-30 de furnizori, durează în mod normal de la 3 pana la 5 zile. Ceea ce primește clientul la finalul acestei analize, este un raport tehnic, în care sunt prezentate trei componente: harta detaliată de proces a modului cum se derulează activitatea la data prezentei evaluări, modul cum ar trebui să se deruleze respectivul proces și cel mai important aspect – pașii de urmat, respectiv ce măsuri și automatizări se pot realiza pentru ca procesul să treacă la un nivel de performanță net superioară", relatează acesta.

"De exemplu, în pasul 2, 6, și 10 de proces poți automatiza cu ușurinăță, deci poți să introduci trei roboți pentru că există un volum consistent de date manipulate de oameni, cu un număr consistent de erori la procesarea facturilor pentru furnizori. Un om sau mai mulți îți procesează câteva zeci de facturi pe zi, cu sute și chiar mii de repere. Un robot care a fost creat să citească, să interpreteze datele și să conducă informațiile de la colectarea datelor până la transmiterea facturilor la plată, îți poate reduce durata procesului de la un număr de ore la doar câteva zeci de secunde. Dar pentru a putea determina care este arhitectura optimă a automatizărilor, este obligatorie analiza detaliată a respectivului proces și mai ales din perspectiva concluziei privind sustenabilitatea investiției respective: există un volum de date/activități consistente? Există niște reguli pe care procesul le urmează? Există excepții de la aceste reguli și care sunt ele? Ce sisteme IT și cum interacționează utilizatorii cu ele în prezent? Acestea sunt cele mai importante întrebări care își găsesc răspunsurile în analiza de proces ce ar trebui să preceadă orice automatizare", mai spune Claudiu Petre.

Inteligența artificială face pași timizi

“Maturitatea AI încă este la un nivel scăzut ca aplicabilitate pe scară largă în sectoarele economice, nu numai în România. Suntem încă în faza experimentelor. Cercetări se fac, cu bugete mari, iar 60% din ele se duc în a descoperi zonele în care AI va aduce valoare adăugată imediată ca ea să poată fi monetizată, de a avea un produs vandabil. Rezultate vizibile ale AI au fost până acum obținute în două domenii: medical - unde se realizează predicții ale unor diagnostice pe baza unui volum imens de date istorice colectate și analizate și vehicule autonome.

În ultimul caz există însă un mare grad de impredictibilitate ca urmare a unor parametri încă necuantificați. Sunt încă probleme cu optimizarea consumului bateriei pentru a implementa tehnologiile de tip IoT, recunoașterea obstacolelor, pentru ca sistemul să poată lua decizii, în scopul de a imprima autonomie vehiculului. Alte domenii pentru AI ar fi zona de producție - sectorul automotive în Germania, Austria, Elveția a fost unul dintre cele mai standartizate, disciplinate. Un alt sector unde se fac pași încă mărunți, dar siguri, este cel al prelucrării volumelor mari de date”, completează vicepreşedintele NTT DATA Romania.

Pași timizi spre digitalizare

“Majoritatea firmelor românești au făcut pași timizi în direcția digitalizării, rata acesteia este încă extrem de scăzută. Acceptarea transformării digitale trebuie văzută ca un mijloc natural de creștere a afacerii. Din acest motiv este necesar ca factorii decizionali din companiile locale să conceapă o strategie de la zero,  pe termen mediu și lung pentru valorificarea resurselor care sunt din ce în ce mai puține și costisitoare, respectiv să transpună la nivel tactic modalități inteligente de a produce mai mult decât resursele  disponibile.

Resursele materiale se găsesc din ce în ce mai greu, costurile de achiziție sunt în creștere. Astfel constați că, indiferent ce produci sau vinzi, îți cresc costurile de producție. Eficiența trebuie să crească pentru a livra produse de calitate în timp util, la costuri cât mai mici. Este singura rețetă de succes a prezentului. Introducerea unei digitalizări corecte cap-coadă într-o companie trebuie să se deruleze într-o perioadă de timp rezonabilă. Această inițiativă va conduce la atingerea unor costuri interne aproape de zero, fapt care va ajuta nu numai la supraviețuire în aceste vremuri, ci chiar și la creșterea profitului”, anticipează Claudiu Petre.

“Roboții nu gestionează oameni”

„Din perspectiva noastră, roboții software nu gestionează resursele umane, ci procesele în care oamenii execută activități repetitive, cu un volum mare de date. Roboții nu administrează oameni, ci funcționarea acestor procese în care oamenii sunt supuși greșelilor: fie că nu își pot concentra atenția pe o perioadă mai lungă, fie că acuratețea informației este deficitară și trebuie să o aducă de la alți colegi sau din alte sisteme.

Roboții software nu sunt prezenți în activitățile în care trebuie luate decizii. Dacă din 50 de facturi, 49 sunt lizibile, așezate ordonat într-o tăviță, dar pe una singură scrie “mâine se livrează și restul” sau “minus trei bucăți”, aceea este o abatere de la proces. Robotul nu va ști ce să facă pentru că acel document nu trebuie dat în plată la bancă - pot fi zeci și sute de euro - iar acolo este nevoie de intervenție umană, deci automatizarea nu mai este 100%”, explică vicepreşedintele BPM & RPA al NTT DATA Romania.

Deciziile IT-ului din Cluj, urmărite din capitală

“Clujul este un oraș dedicat, care se mândrește cu o piață de IT dezvoltată, fiind un trendsetter în tehnologia informației, chiar și față de București. Deciziile luate pe piața de IT din Cluj în vremurile acestea ar trebui să fie urmate și în capitală. Este bine să avem o dispersie în România a valorii adăugate.

Proiectele mari de IT, cu valori de peste 500.000 de euro, și-au încetinit ritmul în acest an. Unele proiecte care nu erau obligatorii, de tip “critical to business” cum le mai spunem noi, nici nu au mai demarat, bugetele fiind păstrate. În condițiile actuale, companiile se uită din nou la eficientizarea costurilor operaționale clasice: flotele de mașini, marketingul, chiriile, etc dar aceste măsuri s-au luat și în criza din 2009. Este deja evidentă, în rândul clienților mari, orientarea către eficiența proceselor operaționale și mă aștept de acum înainte la o prioritizare mult mai atentă a investițiilor în astfel de servicii și soluțiile aferente”, afirmă Claudiu Petre.

Comenteaza