“Clujul este pe direcția bună în IT”

La Cluj e nevoie de sisteme de infrastructură inteligentă, cu noduri rutiere complexe, sensuri giratorii suspendate, dar și de mijloace de transport în comun conectate eficient pentru a nu izola oamenii din noile zonele rezidențiale, susține Călin Albu, Head of Competence Area, Embedded Technologies & Edge Computing la NTT DATA Romania.

“Clujul este pe direcția bună în IT. La organizare, infrastructură, comunitate locală trebuie să ne uităm spre vest și putem lua exemplu în a implementa acele sisteme complexe de infrastructură inteligentă sau sisteme de monitorizare a traficului.

Am studiat la Bruxelles timp de 3 ani, iar ca exemplu acolo orașul este străbătut de la un capăt la altul de un drum subteran, cu 4-5 benzi pe sens, de ani buni. Un alt exemplu, acum 12 ani, când am petrecut 3 luni în Lille, oraşul avea deja metrou autonom, fără mecanic. În stații erau panouri protectoare din sticlă și uși culisante, sincronizate cu uşile metroului, pentru a evita căderea călătorilor. La Cluj încă suntem departe de a avea aşa ceva, însă un tramvai sau un autobuz autonom pe o linie dedicată, ar putea fi realizabil în viitorul apropiat.

Legat de trafic și cum putem îmbunătăţi lucrurile, e nevoie și de o colaborare cu autoritățile naționale pentru utilizarea mai mult a transportului feroviar, dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi. Transportul în comun din Cluj este în ordine acolo unde sunt benzi dedicate, dar avem nevoie de infrastructură modernă, inteligentă, subterană mai ales. Noi, IT-iștii, lucram la crearea softului pt mașinile autonome ale viitorului, dar ele depind de o infrastructură rutieră întreținută, cu semne de circulație bine amplasate şi marcaje rutiere cât mai clare”, spune Călin Albu.

Specialistul clujean în proiecte software embedded, a abordat și dezvoltarea rezidențială din jurul Clujului. “Dacă mă mut la casă, de exemplu în cartierul de case dinaintea intrării în Jucu, cum ajung la gară pentru a putea folosi trenul? Nu sunt căi de acces viabile, nu există treceri de pietoni suspendate. Degeaba facem cartiere funcționale, cu case frumoase, atât timp cât acestea sunt izolate de transportul în comun, de școli, de spitale. Oamenilor trebuie să le dai alternativă la mașina pe care nu o mai vrei în oraș, care poluează. Iar alternativa să fie viabilă, să asiguri transport în comun sau acces pietonal facil până la gară. Problema nu se rezolvă doar cu o taxă de parcare în oraș pentru mașinile Euro 3-4, cum se încearcă în alte zone din țară și din afară ci presupune un efort comun pe dezvoltarea infrastructurii din jurul oraşelor cu trafic intens.

Până nu ai parking-uri la intrările în oraș, cu ieșire la mijloacele de transport în comun (poate metrou în viitorul apropiat) va fi mai dificil.”, explică Albu.

Viitorul transportului în comun aparține vehiculelor autonome, spune specialistul de la NTT DATA Romania. “Totuși, aceste mașini nu vor funcționa fără infrastructura modernă, inteligenta și care să asigure comunicarea între vehicule. Într-o intersecție dintr-o țară ca India, de exemplu, mașina autonomă nu va ști ce decizie să ia, iar atunci va sta pe loc. Va trebui să mai așteptăm puţin până ca lucrurile să devin clare așa cum s-a întâmplat recent cu reglementarea trotinetelor electrice în tot mai multe țări.

E mai ușor de implementat vehiculul autonom în transportul în comun din oraș, apoi se poate aplica şi la camioanele și autobuzele de pe autostrăzi. La trenuri va fi mai simplu pentru că infrastructura și regulile sunt clare, deci se pot automatiza mult mai ușor. Trebuie doar să luăm exemplul altor ţări dezvoltate precum Franța în materie de infrastructură feroviară. Legat de maşinile personale, până la momentul folosirii unei maşini complet autonome, nivel 5, mai avem de aşteptat. Momentan vorbim de nivel 2-3 de autonomie: maşinile actuale Tesla sau Google.

Cu alte cuvinte, deși mașina merge singură pe autostradă, ea necesită atenția șoferului în caz de ceva neprevăzut. Adică dacă îi iese un urs sau un câine în față şoferul trebuie să fie pregătit pentru a interveni, la sugestia mașinii. Incidentele mediatizate în ultimii ani (şoferi dormind la volan pe autostrada conducând maşini semi-autonome sau incidente cu victime) ne arată că încă mai avem de așteptat până vom vedea o maşină autonomă circulând pe străzile din Cluj.

Acum ceva timp Elon Musk spunea că vom avea nevoie de vreo 20 de ani până când vom vedea mașini autonome pe străzi, iar recent reprezentanţii Volkswagen afirmau că nu vom avea niciodată o maşină complet autonomă. Pe lângă provocările tehnologice şi cele de infrastructură mai avem şi factorul uman. Şoferii, pietonii sunt imprevizibili în general, iar o maşină complet autonoma va trebui să ia decizii în caz de impact iminent: va alege să evite accidentarea unui pieton imprevizibil şi să pună în pericol viaţa şoferului şi a pasagerilor din maşină? Sau va alege invers? Greu de răspuns sau de „programat” un software pentru un astfel de scenariu.”.

Călin Albu este convins de capacitatea firmelor clujene de a realiza proiecte pentru marile companii din străinătate, mai ales pentru cele din sectorul auto.

“În NTT DATA Romania ne pregătim să facem tranziția de la simpli furnizori de servicii la proiecte „la cheie”. În industria IT din Cluj şi din alte oraşe mari din România, asta va fi tendința. La nivel local avem multe firme care au puterea de a face pasul acesta.

Acum, proiecte pe care mari companii cu sediul în România (Timişoara, Cluj, Bucureşti etc.) le făceau în trecut în vest, eventual în Polonia sau în Slovacia, sunt mutate integral în România. Acest proces a fost de durată şi s-a întins deja pe parcursul ultimilor 10-15 ani. În IT-ul românesc trebuie să atragem proiecte întregi pentru a aduce valoare adăugată. Nu mai suntem doar o zonă cu forţa de lucru ieftină. Valoarea adăugată vine din această capabilitate de a face un proiect la cheie, un proiect cap-coadă. Așa vei accesa competențe cheie şi vei reuşi să progresezi spre activităţi mai complexe. 

Ca să faci un proiect complet ai deja oamenii necesari în România. La Cluj, NTT DATA Romania are peste 300 de persoane în zona de embedded. Cu o echipă de 50 de oameni, pe dezvoltare software, testare și validare, poți face un proiect de mărime medie,  pentru producători importanţi din industria auto”.