“Clujul este deja un Silicon Valley European / M-a impresionat grija dusă până la extrem față de angajat”

Rodin Socaciu, Head of Business & Delivery Quality Assurance la NTT DATA Romania, despre rolul tehnologiei în România și în Cluj.

De la Târgu-Mureș ai ajuns la Timișoara, apoi la Cluj. Cum ai ajuns la această “traiectorie”?

Când am terminat facultatea, Timișoara mi se părea mai atractivă în zona mea de preocupări, și anume telecomunicațiile. Târgu Mureș îmi oferea mai puțin pe zona de IT&C, deși între timp a făcut progrese. Clujul avea atunci câteva firme de IT demarate local, însă acum 15 ani era acel miraj al corporațiilor, să vedem ce aduc și cum fac alții, unde ne situăm noi față de ei. Am lucrat șapte ani pe proiecte interesante, de integrare de tehnologie 4G, în contextul cărora am avut ocazia să și călătoresc mult. Am progresat atât tehnic, cât și pe plan cultural. Întotdeauna încercam să ne mobilizăm puternic în timpul programului pe proiecte, astfel încât să reușim să ne folosim serile sau weekendurile pentru a vizita câte puțin din locurile în care ne aflam. Am lucrat pe proiecte în Europa de Vest, Asia, dar și în țări ca Rusia, SUA, Canada, Mexic sau Republica Dominicană.

Ce impresie ți-au lăsat acele țări?

În SUA, tot timpul trebuia să fii pe ceas. Cultura de acolo rămâne una focusată pe rezultate și pe asumare. Așteptarea era ca tu, ca individ, să duci problema spre rezolvare, să fii proactiv. Erau apreciați cei care veneau cu ceva în plus. În China am lucrat, de exemplu, pentru Shanghai Expo. M-a impresionat coordonarea, mobilizarea fantastică de acolo. Apăreau lucruri de la o zi la alta, garduri, gazon, componente de clădiri. Malaezia, Singapore sunt interesante pentru tehnologia lor impresionantă. Țările Americii Latine rămân cu specificul lor, acolo primează legăturile umane care duc la proiecte de succes cu echipe foarte bine consolidate.

Care este modelul de dezvoltare la Cluj și la Timișoara?

În Timișoara sunt firme internaționale care au crescut foarte mult: este o recunoaștere a românilor venită din partea unor concerne mari. La Cluj m-a impresionat grija dusă până la extrem față de angajați: să aibă un mediu prielnic stimulării creativității specifice IT. Aici am găsit proiecte interesante, am găsit diversitate. Clujul are multe firme de IT de toate mărimile şi este de apreciat faptul că multe sunt firme pornite local. Consider Clujul ca având o mai mare diversitate în piața IT, dar și mai multă inovație. Oamenii se întrec în tot felul de proiecte faine și își împărtășesc experiența acumulată în evenimentele de IT organizate în oraș.

Îl vezi ca pe un Silicon Valley european?

Deja este, eu așa simt. Sunt și continuă să apară multe startup-uri şi Innovation Hubs, locații specifice care pun la un loc inovația. Depindem totuși de finanțare din alte țări pentru a ne transforma ideile în produse vandabile. UiPath este un model care s-a dovedit viabil, un unicorn faimos pornit din România, un produs care ajută cu o problemă concretă – ajută la automatizarea sarcinilor repetitive (ex. preluarea datelor din facturi). Din Cluj au fost inițiate, de asemenea, multe produse Românești care se adresează nevoilor locale sau chiar internaționale. Cred în continuare în parteneriatele cu univesitațile, în centre locale de R&D sau startup-uri.

Care sunt următorii pași pe care trebuie să îi facă orașul?

Fiind IT-ist, cred că ar trebui să continue investiţiile în partea de tehnologie, să se reducă statul la cozi sau în trafic pentru orice formular pe care îl poți depune on-line sau pentru o informație pe care o poți obține pe email. M-aș gândi la prioritățile de timp liber ale clujenilor. Parcul Central nu mi se pare suficient pentru populația în creștere a Clujului, ar trebui amenajate spații verzi de recreere și în împrejurimile orașului. Omul trebuie să renunțe cât mai mult la mașina personală, trebuie încurajat transportul public și cel alternativ. Soluții se pot găsi și aici: de exemplu, în Malaezia trenul circula pe șine suspendate, printre case și blocuri. Sunt de acord că trebuie să rămânem realiști, însă în egală măsură cred că trebuie să găsim soluții la provocările comunității în care trăim.

Cum te-ai integrat într-o corporație precum NTT DATA?

A fost simplu, chiar natural aș spune. Am suportul colegilor și experiența din trecut. Responsabilitatea mea în NTT DATA este să mă asigur de buna funcționare a proiectelor și eficiența proceselor de lucru din firmă. NTT DATA are multe tipuri de proiecte în industrii foarte diverse. A durat până am înțeles modul de operare al firmei, al fiecărui proiect și proces. Am parte de o echipă care mă sprijină în provocările zilnice. Cred că este important să îți placă ceea ce faci și mă consider norocos din acest punct de vedere.

Ca să faci un proiect bun trebuie să te deplasezi la client, în fabrica sau compania respectivă?

Pentru unele proiecte, da, pentru a înțelege cum te pliezi cât mai bine pe nevoia clientului. Dorim să evităm să avem un produs care nu i se potrivește clientului, de aceea avem întâlniri periodice în locația clientului sau a noastră. În multe cazuri începem proiectele cu o vizită a întregii echipe la locația clientului. Este important ca echipa să înțeleagă care este scopul și finalitatea muncii pe care o depune. Pe de altă parte, există proiecte de succes în care oferim asistență pentru roboți care mută cutii în depozite și controlăm totul de la distanță, e o nebunie! Să știi că poți să descurci lucrurile de la distanță pentru două cutii care pot bloca un întreg flux de producție e o provocare. Iar noi facem asta din locații din România!

Clujul poate redeveni un oraș industrial, al producției de roboți, de drone?

Da. Sunt în Romania, dar și în Cluj, linii de producție pentru firme consacrate (Bosch, De’Longhi). În NTT DATA Romania avem centru de R&D și rezultatele se transpun în produse. Suntem foarte creativi ca români și foarte apreciați pe unde mergem.

Cum percep IT-iștii interacțiunea cu serviciile publice?

În Cluj, lucrurile evoluează, avem deja linii dedicate pentru transportul în comun și un număr de autobuze electrice în creștere. Biletele le plătim în autobuz prin modalități moderne. Plățile taxelor și impozitelor la stat se pot face online. De asemenea, apar și alte servicii online, cum ar fi obținerea CF-urilor de la Serviciul de Cadastru, programarea ridicării unor documente. E important parteneriatul public-privat cu firmele de IT în zona de digitalizare a serviciilor. Cred ca toți încercăm să evităm deplasarea la ghișeu și cozile. Eu am conturi pe platformele electronice ale instituțiilor publice din România și încerc să mă folosesc la maxim de ele. În timp, am învățat să remarc progresul platformelor electronice ale instituțiilor statului, nu numai să fiu nemulțumit. Îmi pun întrebarea “Ce pot să fac eu pentru această provocare?” și mi-am exprimat punctul de vedere atunci când am avut ocazia. Există în mod cert o implicare a firmelor IT, care confirmă că pot să faciliteze accesul cetățenilor la servicii publice digitale: formulare, librării online, proiecte medicale. Eu rămân optimist, de aceea nu am fost tentat să plec din România.

Ai avut oferte din alte țări?

Da, dar întotdeauna am finalizat proiectele și m-am întors în țară. Aici am familia și prietenii. În IT se poate lucra și din România pentru orice companie de pe glob. Apreciez flexibilitatea pe care mi-o oferă NTT DATA, deoarece îmi permite să lucrez și de acasă.

Tot mai multe companii agreează telemunca. Ești mai eficient acasă sau într-o clădire de birouri?

Majoritatea timpului vin la birou, mai ales pentru întâlnirile de lucru cu colegii. Chiar dacă se lucrează în birouri cu spații deschise, nu este o problemă. Totuși, dacă am de studiat acte sau de scris documente, prefer să lucrez de acasă. Îmi organizez ziua în funcție de ceea ce am de făcut, ca să îmi păstrez eficiența maximă. NTT DATA este răspândită global și ca atare stilul de lucru în general rămâne unul virtual; o abordare de lucru naturală pentru industria IT.

Cât de mult vor mai crește salariile în IT?

Atâta vreme cât cererea proiectelor rămâne la fel de mare, creșterea salariilor va exista. În IT suntem încă departe de Vest din punct de vedere salarial, dar cred  că salariile și-au redus din creșterea abruptă care era acum 10 ani.

Ca start-up de IT, e mai bine să te orientezi spre externalizare sau să faci o aplicație cu care speri să dai lovitura?

Când ești la început ca firmă nouă de IT, cred că este bine să consideri și outsourcing-ul (plata lunară a unui serviciu), deoarece îți trebuie acel venit constant. Asta le asigură o anumită siguranță firmelor ca să poată experimenta în ceea ce înseamnă crearea unui produs. Un produs propriu este din ce în ce mai greu de realizat, dar există nișe, trebuie să îți cunoști foarte bine piața, segmentul pe care vrei să te orientezi. În dinamica zilei de azi, de exemplu, la o aplicație pentru telefoane mobile feedback-ul de la utilizatori îți vine si în 10 minute de la lansare. E o decizie rapidă în care ori dai jos aplicația de pe portal, ori te duci mai departe! Trebuie să cunoști publicul țintă, nevoile. În crearea unui produs, pe lângă developer, tester, apar și alte profile care contribuie la design, analiză, marketing și management. Toate acestea sunt roluri profesionale relativ noi pentru industria IT din România și sunt foarte apreciate. Toate aceste aspecte, împreună cu multă perseverență, cred că pot fi elementele care contribuie la reușita unui produs.