Cluj, județul cu cea mai mică pondere de locuințe nelocuite din marile orașe ale României

În România există peste 2,5 milioane de locuințe nelocuite, dintre care peste 218.000 se află în București, iar alte 62.000 în orașele din județul Iași.

Numărul locuințelor neocupate depășește 50.000 și în mediul urban din județele Constanța, Brașov și Timiș.

Ultimele două recensăminte desfășurate în România în 2011 și 2021 – acesta din urmă realizat în 2022 din cauza restricțiilor pandemice – evidențiază câteva tendințe importante privind fondul locativ din țară.

Pe parcursul celor 10 ani dintre cele două recensăminte, numărul total de locuințe existente a crescut cu 13,7% la nivel național, ajungând la peste 9,9 milioane de unități. În același timp, locuințele neocupate s-au majorat cu 76,4%, de la 1,4 milioane la peste 2,5 milioane, conform analizei realizate de Storia. 

Totodată, prețurile locuințelor au crescut și mai rapid în alte orașe. De exemplu, în Brașov și Sibiu prețurile s-au dublat, ajungând la aproximativ 2.200, respectiv 1.900 euro pe metru pătrat, iar în Cluj-Napoca au crescut cu 93%, la circa 3.200 euro pe metru pătrat.

„Într-o piață imobiliară caracterizată în ultimii ani de creșteri constante ale prețurilor în toate marile orașe ale țării, valorificarea locuințelor nelocuite ar putea contribui la îmbunătățirea accesibilității locuirii prin creșterea ofertei de locuințe disponibile pentru vânzare și închiriere. De aceea, este important să avem informații despre câte locuințe sunt nelocuite, cum a evoluat în timp acest indicator și, mai ales, să înțelegem cauzele care au condus la acest fenomen, care s-a accentuat în intervalul de 10 ani care a trecut între cele mai recente recensăminte ale populației și locuințelor”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).

Conform metodologiei recensământului, o locuință este considerată ocupată dacă cel puțin o persoană locuiește neîntrerupt acolo de cel puțin 12 luni sau dacă există cel puțin o persoană care locuiește de mai puțin de 12 luni, dar intenționează să rămână pentru cel puțin 12 luni. Astfel, adresa de reședință din actul de identitate nu este luată în considerare la calculul locuințelor ocupate, ceea ce face datele recensământului mai apropiate de realitate, deși nu 100%, deoarece se bazează pe declarațiile respondenților.

Creșteri mai mici ale locuințelor nelocuite în Cluj, Sibiu și Dolj

Dintre principalele piețe imobiliare, doar trei județe au avut creșteri sub 100% ale locuințelor neocupate între 2011 și 2021.

În Sibiu existau 51.086 de locuințe nelocuite în 2021, cu 68,8% mai multe decât în 2011.

În Cluj, creșterea a fost de 57,9%, ajungând la 84.735 de locuințe.

Cea mai mică creștere procentuală a fost în Dolj, cu 51,2%, la 77.273 de locuințe.

În mediul urban, Cluj a înregistrat o creștere de 109%, ajungând la 42.000 de locuințe nelocuite. În schimb, în Dolj numărul a crescut cu 88,6% (32.700 de locuințe), iar în Sibiu cu 69,4% (31.000 de locuințe).

Cluj, județul cu cea mai mică pondere a locuințelor nelocuite în mediul urban

Dintre cele 9 județe analizate, Cluj are cea mai mică pondere a locuințelor neocupate în mediul urban – 19,3% – fiind singurul județ cu o pondere mai mică decât București, unde aceasta este de 21,1%. Urmează Dolj (22%), apoi Constanța și Sibiu, fiecare cu peste 23% locuințe nelocuite.

București: dublarea ponderii locuințelor neocupate

În 2021, fondul locativ din București era de aproape 1,04 milioane de locuințe, în creștere cu 22,6% față de 2011. Numărul locuințelor neocupate a crescut însă cu 137,5%, depășind 218.000 de unități. Astfel, ponderea locuințelor neocupate s-a dublat, de la 10,9% în 2011 la 21,1% în 2021, rămânând totuși printre cele mai mici din top 10 piețe imobiliare ale țării.

Cauzele locuințelor nelocuite

Există mai multe motive pentru creșterea numărului de locuințe goale:

• Migrația în străinătate, unde proprietarii și-au lăsat locuințele nelocuite;
• Migrația internă din mediul rural și orașele mici către marile orașe;
• Locuințe moștenite de la persoane decedate, păstrate fără a fi închiriate sau vândute;
• Proprietăți cumpărate strict în scop investițional, fără intenția de închiriere, inclusiv locuințe închiriate ilegal, unde chiriașii declară că locuiesc la adresa natală.