Au investit 100 de mărci, au ajuns la 23 milioane €. Business a la Cluj

Soții Cristian și Arnella Rota au reușit să pună pe picioare una dintre cele mai moderne tipografii ale acestor timpuri din România pornind afacerea printr-o investiție minoră în anii ’90.

“Ideea de a pune bazele unei afaceri ne-a venit înainte de Revoluție, într-o perioadă în care o inițiativă privată era aproape imposibil de realizat. Am avut însă ca punct de plecare hobby-urile noastre din facultate.

Deși pregătirea noastră profesională este în zona disciplinelor reale, soția mea, Arnella este de profesie inginer, iar eu, matematician, ne plăceau arta, pictura, desenul, astfel că în perioada studenției tipăream acasă serigrafic, manual, felicitări de 1 martie și Crăciun, pe care le vindeam în centrul Clujului”, relatează actualul directorul general al Rottaprint, conform Economica.net.

Primii pași către antreprenoriat i-a făcut soția sa, care, după 1990, a deschis firma împreună cu mama sa. Sediul și punctul de lucru era în casa mamei, din centrul Clujului, pe 20 mp, unde duduia cea dintâi imprimantă pentru pungi de plastic.

“Am investit inițial 100 de mărci în înființarea firmei, dar și mult entuziasm și curaj în contextul euforiei afacerilor din anii `90. Primul utilaj, vechi și modest, l-am cumpărat la mâna a doua, apelând la ajutorul unor cunoștințe din Germania. Nu era însă potrivit”, acesta, care s-a alăturat oficial afacerii în 1993.

“Utilajul se preta mai mult pentru imprimarea etichetelor autoadezive. Am fost nevoiți să tipărim și alte obiecte, cum ar fi de pildă, banderolele pentru bancnotele de la bancă. La un moment dat, BCR și-a schimbat numerele de telefon, astfel că avea nevoie de noi etichete pentru bancnote, pe care să fie marcate noile numere”.

Primele produse care au ieșit pe porțile fabricii au fost etichete pentru pietrele abrazive produse de Carbochim, banderole de bani pentru BCR și etichete de corespondență pentru Bancorex, iar printre primii clienți s-au numărat Marmură Tulcea, Farmec sau Paneiro. Acum aproape 30 de ani aveai nevoie de viză pentru a putea ieși din România, iar furnizorii refuzau să vină în țară.

O altă provocare a fost legată de resursa umană. Nu exista meseria de tipograf flexograf, prin urmare nicio școală care să ofere pregătirea necesară pentru oamenii care ar fi putut lucra în fabrica clujenilor. În 2008 familia Rotta a făcut demersurile necesare pentru ca meseria de tipograf flexograf să fie introdusă în codul ocupațiilor din România și a pus bazele propriei școli de tipografi.

Etichetele autoadezive erau un produs de nișă în țară. Nici capacele de aluminiu nu se foloseau în acea perioadă. “Existau niște benzi de aluminiu netipărite cu care se sigilau paharele de iaurt. Noi am fost primii care le-am produs în România, în 1999, iar acum, alături de etichetele autoadezive imprimate, ocupă 65% din totalul comenzilor. La fel a fost pentru manșoanele de înghețată și etichetele termocontractibile”.

Pentru perioada 2013 -2021, producătorul a dezvoltat un plan de investiții în tehnologie și software, de 18 milioane de euro, cu scopul de a îmbunătăți fluxul de lucru, calitatea produselor, introducerea unor produse noi în linia de producție.

Familia a reușit să treacă peste criza din 2008. “Mai multe firme au intrat în insolvență sau au dat faliment, ceea ce a adus dificultăți legate de cash flow. Soluția a venit tot investind în business. Am luat mai multe credite, am reușit să plătim datoriile și am investit chiar și în timpul crizei”.

Din 2013, Rottaprint a început să implementeze un sistem de management denumit Kaizen, de origine japoneză, prin care a creat structura și procesele de lucru pentru a ajunge la următorul nivel de dezvoltare.

Pandemia nu a dus la o scădere a vânzărilor, dimpotrivă. Pentru 2020 se estimează o creștere de două cifre a veniturilor (față de cifra de 2019, de 23 de milioane de euro), avans preconizat și înainte de pandemie. Compania cu sediul în Apahida deține centre logistice în Brașov, Ilfov, Ungaria și Germania.