Atac electronic la conturile Băncii Transilvania

Odată ajuns pe pagina de Internet spre care era îndrumat, deţinătorului contului i se solicita să îşi posteze codul PIN al cardului Mastercard de la BT şi data expirării acestuia. La o privire mai atentă, se observa însă că în căsuţa în care se introduceau datele specifice accesării unei pagini web nu apărea adresa BT, ci a unui user din Detroit (SUA). Pe de altă parte, accesarea unei trimiteri de pe pagina falsă îl direcţiona pe client la adresa originală, de această dată, cea a băncii.

“In cursul zilei de azi (ieri – n. red.), 15 aprilie, au fost trimise de către entităţi neautorizate, mesaje prin care s-a încercat obţinerea de date confidenţiale aferente cardurilor clienţilor BT. Este vorba despre o încercare de tip Phishing, prin care se urmăreşte intrarea în posesia datelor deţinătorilor de carduri, în vederea utilizării lor pentru derulări de operaţiuni neautorizate”, precizează un comunicat BT.

“Acţiunea de tip Phishing presupune copierea de către persoane sau grupuri de persoane a paginilor de Internet ale unor instituţii bancare şi trimiterea, în numele acestora, de e-mail-uri în care clienţilor acestor instituţii li se solicită date confidenţiale, în scop de fraudă”, a precizat Dragoş Gheorghiu, comisar-şef al Brigăzii pentru Combaterea Crimei Organizate (BCCO) Cluj.

“BT nu a transmis şi nu va transmite clienţilor săi mesaje prin care sunt solicitate date confidenţiale privind cardurile, respectiv nu trimite niciodată mesaje e-mail în care să fie introduse link-uri către site-uri în care să li se ceară clienţilor să introducă informaţii cu privire la identitatea personală, conturi, numărul cardului, data expirării, PIN-ul sau alte detalii despre produse şi servicii bancare deţinute”, au precizat reprezentanţii BT.

Acţiunile de tip Phishing constituie cel puţin o infracţiune informatică şi intră sub incidenţă penală, susţine Gheorghiu. “Dacă este vorba de un grup de persoane organizate care se ocupă cu astfel de practici, infracţiunea intră şi sub incidenţa legilor cu privire la crima organizată. Cazuri similare, soluţionate ulterior, nu s-au înregistrat până acum la Cluj, ci doar la Bucureşti, unde se află sediile centrale ale majorităţii băncilor cu activitate în România”, a adăugat şeful BCCO Cluj.