Fermierii clujeni se asociază ca să treacă de criză

Unul dintre producătorii clujeni vinde carne, al doilea - lactate, iar al treilea - carne de pui. Sistemul de magazin al producătorilor, unde fiecare gestionează propriul spaţiu şi propriii bani, este inovativ la Cluj.

"Ideea a fost a noastră. Chiriile sunt mari şi aşa trecem mai uşor", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Cosmin Moldovan, proprietarul carmangeriei Cosm Fan Sânnicoară. Acesta a adăugat că toate spaţiile deschise sub numele Magazinul Producătorilor - unul în Mănăştur, un altul în zona Între Lacuri, unul în cartierul Grigorescu şi unul în Piaţa Mihai Viteazul - sunt gestionate în colaborare cu producătorul de lactate Bonas Dezmir. Aici fiecare dintre producători comercializează alt gen de produse: unul vinde carne, altul, lactate , în timp ce al treilea, Oprea Avicom Crăieşti, vinde carne de pui - are propria vitrină şi propria casă de marcat. "E mai uşor aşa, fiecare îşi administrează vitrina şi se aprovizionează cum crede; altfel, cu o singură casă de marcat şi o singură gestiune, e mai complicat", a precizat Moldovan.

Costurile de amenajare a spaţiului şi de plată a chiriei se împart în cote egale. "Fiecare plăteşte în cote egale, câte o treime", spune administratorul carmangeriei din Sânnicoară. În comparaţie cu sistemul în care producătorii vând direct reţelelor de mari magazine, acesta are un avantaj, subliniază Ilarie Ivan, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj. "Faţă de vânzările la hipermarketuri, unde primeşti banii la 60 sau la 90 de zile, aici ai avantajul că, dacă ai vândut azi, azi primeşti banii. În plus, producătorul agricol câştigă şi o parte din adaosul comercial pe care îl pune comerciantul", spune Ivan. "N-am mai văzut un asemenea sistem", a recunoscut specialistul clujean.

Un raport al Institutului Naţional de Statistică arată că în mediul rural principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o anul trecut producţia agricolă, cu 44,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acesteia (37,4%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 6,9% din veniturile gospodăriilor rurale. O contribuţie importantă la formarea veniturilor acestor gospodării a revenit veniturilor salariale (26,0%) şi celor din prestaţii sociale (22,4%).

În comparaţie cu sistemul în care producătorii vând direct reţelelor de mari magazine, acesta are un avantaj, subliniază Ilarie Ivan, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj.