Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după romanul Dama cu camelii de Alexandre Dumas-fiul
O poveste eternă despre iubire și pasiune - aceasta este La Traviata, veritabila capodoperă semnată de Giuseppe Verdi. Desăvârșita creație verdiană, una dintre cele mai emoționante și fascinante opere ale tuturor timpurilor, ne atrage în Parisul burghez, unde iubirea dintre Violetta Valéry și Alfredo Germont se conturează, intensificată de seducție, suferință și sacrificiu.
Libretul semnat de Francesco Maria Piave a fost de la început unul ademenitor și captivant pentru public, fiind inspirat de dragostea înflăcărată dintre scriitorul Alexandre Dumas-fiul și curtezana Rose Alphonsine Plessis, redată în romanul autobiografic „Dama cu camelii".
Alături de bogata însemnătate simbolică și spirituală intrinsecă a capodoperei, La Traviata reprezintă pentru Opera clujeană cea mai recentă producție pusă în scenă aici și spectacolul care a deschis cu strălucire, pe data de 1 octombrie 2016, Stagiunea lirică 2016-2017, cea de-a 97-a din istoria primei instituții lirice înființate în țară. În regia distinsei doamne Nadine Duffaut, povestea Violettei și a lui Alfredo se conturează printre decorurile realizate de Emmanuelle Favre și a costumelor create de Gérard Audier, alături de întreaga lor echipă de creație, sosită din Franța pentru a oferi un spectacol sublim publicului clujean.
Premiera absolută a operei verdiene a avut loc pe 6 martie 1853, la Teatro di Fenice, fiind recunoscută pentru istoricul său palpitant și lansarea puternic influențată de cenzura anilor 1800. Modernitatea subiectului său ajută, însă, actuala montare a operei verdiene care a fost replasată curajos de echipa regizorală spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul unei petreceri la deja celebrul hotel parizian de lux Lutetia.
Balet în două acte pe un libret de Lorca Massine, după romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis
Spectacolul de balet Zorba este una dintre formele inedite pe care le-a îmbrăcat mitul grecului Zorba - reprezentant al omului modern, nonconformist, și simbol al dragostei pentru viață, tânjind în permanență după libertate și independență. Prima materializare a acestui mit s-a făcut în romanul scriitorului grec Nikos Kazantzakis, căruia i-au urmat ecranizarea lui Michael Cacoyannis și, în anul 1988, baletul creat de coregraful american Lorca Massine, pe muzica renumitului compozitor grec Mikis Theodorakis.
Baletul Zorba a fost reprezentat în premieră mondială la data de 6 august 1988 la Arena di Verona și doi ani mai târziu, la 19 octombrie 1991, la Marele Teatru din Varșovia (la ora actuală Teatrul Național), fiind preluat apoi pe scene din întreaga lume. Versiunea de la Varșovia, semnată de coregraful Lorca Massine a fost readusă în fața publicului polonez de aproximativ 150 de ori.
Povestea vorbește despre John, un turist american care ajunge pe tărâmul grecesc, dorind să ia contact cu obiceiurile locului și să se integreze în noul mediu. Se îndrăgostește de Marina, o tânără din partea locului, deja promisă grecului Yorgos. În mijlocul ostilității tot mai pronunțate arătate străinului de către băștinași, apare Zorba - un exilat ,,fără identitate", un om liber, care, mai mult pentru a înfrunta destinul, decide să îl ajute pe John, relevându-i adevărata semnificație a dansului, ca simbol al eliberării, capabil de a exprima atât bucurie, cât și tristețe.
Spectacolele cu reprezentaţie în aer liber vor avea loc începând cu ora 21.30.
