Foto Două noi săli pentru Clujul cultural: una pentru teatru independent, în mall și alta concerte, reconversia unei hale din '50 / Focus pe ''family entertainment''

Două noi săli pentru Clujul cultural: una pentru teatru independent, în mall și alta concerte, reconversia unei hale din '50 / Focus pe ''family entertainment''
Două noi săli pentru Clujul cultural: una pentru teatru independent, în mall și alta concerte, reconversia unei hale din '50 / Focus pe ''family enter
Două noi săli pentru Clujul cultural: una pentru teatru independent, în mall și alta concerte, reconversia unei hale din '50 / Focus pe ''family enter
Două noi săli pentru Clujul cultural: una pentru teatru independent, în mall și alta concerte, reconversia unei hale din '50 / Focus pe ''family enter

Festivalurile Untold, TIFF, Electric Castle sau Jazz in the Park, alături de inițiative culturale precum Fabrica de Pensule, Centrul Cultural Clujean sau Centrul de Interes au făcut Clujul cunoscut în lume, în domeniul culturii și pe piața de "entertainment''. 

Deși orașul are cele mai mari alocări nerambursabile din România, din partea administrației locale, pentru ONG-urile culturale - 6,2 milioane de euro în 2023, iar clujenii sunt "oameni cu bani'' - dacă e să luăm câștigurile medii nete calculate de Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj (peste 5.000 lei/lună) și "sold-out-ul" anunțat în termen de minute sau ore de pe site-urile festivalurilor, Operei Române/Teatrului Național, Filarmonicii, Sălii Polivalente "BT Arena'', capitala Transilvaniei are un mare deficit de spații culturale. 

Sediul Operei Naționale și al Teatrului Național din Cluj-Napoca intră în reabilitare abia în 2024 (20 de milioane de euro de la Ministerul Culturii), după mai bine de 20 de ani de așteptare, Filarmonica încă își așteaptă clădirea promisă de aproape 10 ani și pentru care nu se găsește investitor (strada 21 Decembrie, pe locația fostei Cazarme Militare), Fabrica de Pensule și-a închis porțile și clădirea găzduiește acum birouri, la Academia de Muzică "Gh. Dima'' (Mănăștur) încă se lucrează, sala mare a Casei de Cultură a Studenților lasă de dorit pe partea de acustică, singura sală de concerte existentă este Polivalenta BT Arena (9.000 de locuri în tribune), iar săli de conferințe de capacitate mare se găsesc doar în hoteluri. Lipsește un spațiu expozițional de anvergură, după apusul erei "Expo Transilvania''. 

Da, există spații mărunte - cele mai multe închiriate de la privați - ce funcționează sub forma unor galerii de artă sau teatre independente, altele publice de mici dimensiuni (Casinoul din Parcul Central), unele la care au început lucrările (Centrul Cultural Transilvania - 21 Decembrie, tot pe locația fostei Cazarme militare) și altele aflate încă "pe hârtie'' (Parcul Est, Filarmonica, Cetățuia, etc.)

Ei bine, de acest context au profitat cei de la Grupul Iulius, condus de Iulian Dascălu, care va investi peste 500 de milioane de euro pentru reconversia fostei platforme Carbochim din Piața 1 Mai. Pe lângă clădirile de birouri, apartamente și mall, vor fi realizate un parc cu promenadă/pistă velo pe malul Someșului, o sală de spectacole - prima de acest tip integrată într-un proiect de real-estate și un centru cultural deschis întregii comunități - pretabil pentru expoziții, conferințe, spectacole și concerte, dans contemporan, teatru sau ateliere și festivaluri - coordonat în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean. 

Așasar, hala cu arcade din anii '50 (în suprafață de 600 mp) va fi astfel conservată și adusă în circuitul public, primind funcțiuni culturale. 

„Încă din 2013, când specialiștii din comunitatea locală au elaborat Strategia Culturală a orașului, nevoia creării unui centru de artă contemporană a fost definită ca principala prioritate a sectorului. Suntem bucuroși să putem anunța acum demararea primei componente a acestui proiect, cea dedicată artelor spectacolului. Faptul că reușim să facem asta în cadrul unui parteneriat cu sectorul privat este o premieră în România și ne entuziasmează pe toți pentru că ne permite să lucrăm cot la cot, adunând în același proiect resursele și expertiza specifice lumilor culturii și business-ului”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

De asemenea, o altă clădire de patrimoniu industrial, ce va face obiectul unei reconversii, este cea administrativă, care va reuni atât facilități co-working, cât și spații pilot de încurajare și promovare a talentelor și a inițiativelor creative locale. 

''Clujul este un oraș puternic cultural și creativ, o componentă pe care o vom pune în valoare în noua dezvoltare prin acest parteneriat cu mediul cultural local. Ne bucură faptul că viziunea noastră este confirmată de comunitate, funcțiunile culturale reprezentând una dintre principalele așteptări exprimate de clujeni pentru noua dezvoltare, alături de spațiile verzi, o altă componentă care ne definește proiectele”, a declarat Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius. 

Proiectul mai prevede și spații pentru evenimente în aer liber (amfiteatru), cele mai noi concepte cinematografice, precum și un mix variat de petrecere a timpului liber cu zeci de restaurante și cafenele cu tematică internațională.  

''În momentul în care hotărâm să ne extindem spre o nouă locație, facem o cercetare de piață amănunțită. Stăm la masă cu toți actorii interesați, pentru a identificat atât punctele tari cât și nevoile comunității. Dacă la Timișoara am constatat că este nevoie de săli de evenimente - nunți, botezuri, la Constanța este mare cerere pe partea de retail, la Cluj-Napoca am găsit o comunitate culturală vocală și creativă, în căutare de spații de desfășurare. Așadar, am decis reconversia halei cu arcade, cât și realizarea unei săli de spectacole în interiorul mall-ului, una dedicată cel mai probabil teatrului independent - operată de noi - și care va comunica cu o frumoasă grădină japoneză. De asemenea, pentru că în oraș locuiesc multe familii tinere cu copii, căutăm să dezvoltăm spații de petrecere a timpului liber dedicate lor, cu entertainment de tip "family'', concept care lipsește pe piața locală, și o altfel de HoReCa. Nu în ultimul rând, punem accentul pe verde - consolidăm 10 ha de spații verzi, conectând 2 parcuri și malurile Someșului. Am cumpărat încă 8 proprietăți private și am stat la discuții cu arhitecții care se ocupă de culoarul verde-albastru, pentru a integra și proiectul nostru și a deschide sit-ul spre Someș. Creăm străzi noi și lărgim altele existente", a declarat Raluca Munteanu, director de dezvoltare al Grupului Iulius, care a precizat că proiectul de la Cluj-Napoca se află în ultima etapă de avizare a PUZ-ului și "că speră ca lucrările la proiecr să să înceapă în prima parte a anului 2024.”

Proiectul grupului Iulius de regenerare urbană a platformei Carbochim din Cluj-Napoca își propune să transforme zona industrială într-un spațiu viu al Clujului, integrând-o ca parte din oraș. Fabrica este relocată și retehnologizată, fără perioade de inactivitate. Noul proiect include: cea mai mare suprafață de retail din țară, de 115.000 mp, cu peste 400 de magazine, un centru cultural dedicat artelor spectacolului, conservarea și readucerea în circuitul public a două clădiri de patrimoniu industrial, dezvoltarea unui model de abordare integrată a spațiilor verzi prin conectarea grădinii urbane de peste 5 hectare, nou realizată, cu parcurile adiacente și prin reconfigurarea completă a infrastructurii rutiere și pietonale, dezvoltarea unui eco-cartier integrat, crearea de infrastructură velo-pietonală pe malul Someșului și amenajarea sa ca un centru de sport în aer liber, consolidarea unui nou pol de business în Cluj și parcare subterană.

loading...
Comenteaza