Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, despre modernizarea Cinematografului "Dacia" din Cluj: "Am văzut pozele, o catastrofă"

Lucrările de reabilitare la Cinematograful "Dacia" din Mănăştur se află pe ultima sută de metri şi, conform Primăriei Cluj-Napoca, va fi redeschis publicului în 2016. Clădirea va avea o singură sală de cinema cu 200 de locuri şi o alta multifuncţională.

În urmă cu o săptămână, în presa locală au apărut şi primele imagini cu "noua faţă" a cinematografului, iar modernizările făcute par să nu fie pe gustul tuturor. Într-o postare pe Facebook, regizorul clujean Tudor Giurgiu, care este implicat într-o campanie naţională de reabilitare a cinematografelor de stat din România - "Cinema, mon amour",  critică decizia arhitecţilor de a vopsi în alb pereţii sălii de proiecţii. 

(sursa video: actualdecluj.ro) 

"Îmi plac arhitecţii, sunt nişte tipi simpatici. Mi-am făcut mulţi prieteni pe vremuri în nopţile (sau dimineţile...) din Club A, cu mulţi alţii am lucrat în varii proiecte. Ii detest însă pe acei arhitecţi care particiă la licitaţii publice, câştigă având oferta cu "preţul cel mai scăzut" şi apoi îşi bat joc de proiect, nefăcând nici cel mai mic efort să înţeleagă specificul activităţii spaţiului asupra căruia vor interveni. Cu, în mod teoretic, idei creative de reconversie/reamenajare. Recent, am înţeles că lucrarile la Cinema "Dacia" din Cluj (cartierul Mănăştur) sunt aproape gata. Arhitecţi: asocierea între Civitas Proiectare şi 2 Invest. Am văzut pozele, o catastrofă: pereţii albi. De parchetul de pe scenă nu mai zic nimic. Păi domnilor arhitecţi, nu există niciun cinema în lume cu pereţi albi! De unde v-aţi documentat? Vă rog nu-mi spuneţi că sala e "multifuncţională" şi nu va fi "doar" cinematograf. Nu e o scuză. De ce la Cluj e altfel decât "cum se face"?", a scris Giurgiu. 

Regizorul mai spune că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul reabilitării Cinematografului Repulica, redenumit Florin Piersic. Atunci, echipa TIFF, "pentru a nu se face de râsul lumii", a îndreptat ororile din bani proprii. 

"Aaa, poate pentru că la precedenta lucrare de modernizare a Cinema Republica (ulterior Florin Piersic) alţi arhitecţi colegi de-ai dvs. au vopsit obsesiv tot în alb interiorul unei săli de 900 locuri. Şocul şi stupoarea au fost rapid înlocuite de nevoia de a intreprinde ceva pentru a nu ne face de râs la TIFF. Eram ca în povestea cu hainele Împăratului: cinema digitalizat, Piersic-Mărgelatu "kind of chic", PR ca la balamuc, dar pe dinăuntru jale: pereţi albi ca la spital, scaune noi, dar fără spaţiu între rânduri (deh, costă mai mult să refaci podirea sălii), corpurile de iluminat retro ale anilor 70 înlocuite cu lămpi "economice" oribile pentru confortul vizual al unui cinematograf (s-au luat probabil la pachet, ca să nu zic altfel, cu cele de la Casa de Cultură) şi izolaţia fonică a sălii total distrusă. Ce să mai, în fapt dura mai mult să faci ceva temeinic şi nu de mântuială. Până la urmă, am vopsit (în gri) pe banii noştri toţi pereţii laterali şi cei din spate. Pentru tavan am cumpărat un metraj suficient de pânză foarte subţire, am adus schele de şantier, echipă de tapiţeri şi am făcut un fel de "instalaţie" aşa încât să nu fim penibili cu un tavan care reflecta infernal toată luminozitatea ecranului. N-am avut nevoie să participăm la nicio licitaţie pentru a da o minimă funcţionalitate spaţiului. Domnule Primar, Domnule director tehnic Poruţiu, Domnule manager al cinematografului - vă rog faceti ceva la "Dacia" ca să nu fim iar de râsul lumii. Cât se mai poate... ", a mai spus Giurgiu. 

Cinematograful "Dacia" a fost dat în folosinţă în anul 1981 și are o suprafaţă construită de 960 de metri pătraţi pe trei nivele - subsol, parter şi etaj. Clădirea a fost lăsată în paragină aproape 10 ani, devenind între timp locul de refugiu al oamenilor străzii, dar şi al purecilor şi şobolanilor. Pe terasele de deasupra au crescut plante şi chiar doi mesteceni a căror rădăcini şi-au făcut loc prin gura de scurgere şi au ajuns să depăşească 4 metri. În 2013 a ajuns în patrimoniul Primăriei Cluj-Napoca, iar lucrările de reabilitare au început în toamna lui 2014. Locaţia este programată în aşa fel încât organizaţiile nonguvernamentale existente în zonă să angreneze comunitatea locală şi să creeze mai multă mişcare într-un centru al Mănăşturului lipsit de viaţă. De proiect s-au arătat deja interesate mai multe organizaţii care se ocupă de evenimente şi la Fabrica de Pensule. În centrul cultural de cartier se doreşte şi extinderea unor evenimente ca Zilele Clujului sau Festivalul Internaţional de Film Transilvania. 

Modernizarea cinematografului a costat aproape 3 milioane de lei. 

Citeşte şi Cinematograful din Mănăştur, o ruină VIDEO

Oamenii străzii au dat foc cinematografului din Mănăştur