Clujul nu acceptă înfrângerea. Proiectele din candidatura pentru Capitală Culturală, implementate începând cu 2017

Clujul nu acceptă înfrângerea. Proiectele din candidatura pentru Capitală Culturală, implementate începând cu 2017
Programul cultural cu care Cluj-Napoca a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi implementat începând cu anul 2017, anunţă administraţia clujeană şi asociaţia care s-a ocupat de candidatura oraşului de pe Someş. Anunţul oficial vine la o săptămână după ce Timişoara a fost desemantă câştigătoare a competiţiei europene.

"Munca de implementare va începe în 2017 și va fi finalizată în 2020, având scopul de a duce mai departe proiectele din programul „East of West", la care au lucrat, vreme de șase ani, sute de reprezentanți ai tuturor sectoarelor și comunităților orașului, precum și specialiști din România și de peste hotare", se arată într-un comunicat remis presei vineri, 23 septembrie 2016. 

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, și-au anunțat intenția de a susține în continuare implementarea proiectului, invitând Asociația Cluj-Napoca 2021, care a pregătit dosarul de candidatură, să propună un plan de acțiune în acest sens. Miercuri, 21 septembrie 2016, Consiliul Director al Asociației a votat în unanimitate continuarea proiectului cultural.

„Până la finalul acestui an vom face, împreună cu partenerii noștri, o analiză a programării culturale inițiale și vom reface planul detaliat pentru implementare. Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul are o energie deosebită și a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa. Suntem alături de colegii noștri de la Timișoara, oraș care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, și sprijinim demersul lor", a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației de la Cluj.

„La începutul acestui an ne-am luat angajamentul de a porni, indiferent de rezultatul competiției, o rețea europeană a orașelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a le oferi sprijin în pregătirea candidaturilor, dar și pentru a crea bune practici în continuarea proiectelor lor culturale. Primele orașe care intră în rețea sunt Baia Mare, Alba Iulia și Sfântu Gheorghe din România, precum și Kalamata (GR), Kaunas (LT), Herceg Novi (ME), Debrecen și Veszprem (HU), Magdeburg (DE) și Faro (PT), însă orice oraș care aderă la principiile și obiectivele acestei inițiative este invitat să se alăture programului. Rețeaua va dezvolta sisteme de sprijin și colaborare pentru orașele candidate și va organiza două conferințe în fiecare an, dintre care una la Cluj-Napoca", a spus Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021.

Reprezentanții sectorului cultural, universitar, civic, de afaceri și administrativ din Cluj-Napoca și-au arătat deja susținerea pentru continuarea proiectului, la fel ca și câteva zeci de parteneri europeni și internaționali.

„Această candidatură ne-a dat șansa de a ne redescoperi ca și comunitate, de a lucra cu adevărat împreună pentru prima oară după multă vreme și de a găsi soluții și sensuri noi pentru orașul nostru și pentru Europa, în spiritul valorilor europene. Suntem recunoscători pentru această șansă și vom continua munca pe care am început-o. Proiectul merge mai departe", încheie reprezentanții Asociației.

ZIUA de CLUJ a parcurs dosarul de candidatură al Clujului, ce poate fi consultat AICI, şi vă prezintă cele mai importante proiecte incluse în programul menţionat.

Prioritare sunt investiţiile în infrastructura culturală, urbană şi turistică a oraşului, proiecte ce fac parte din Strategia de Dezvoltare a Clujului pe perioada 2014-2020, aprobată de către Consiliul Local. Bugetul total se ridică la 134 de milioane de euro, iar banii ar urma să vină de la bugetul local şi din fonduri guvernamentale, europene şi private.

Centru European de Artă Contemporană - 12 milioane euro
Reabilitarea Someşului - 25 milioane euro
Centrul Cultural Transilvania - 65 milioane euro
Reabilitarea zonei Cetăţuie - 6 milioane euro
Reabilitarea Turnulului Pompierilor - 3 milioane euro
Sistem integrat de comunicare - 0.6 milioane euro
Reabilitări monumente publice şi clădiri monument istoric - 3 milioane euro
Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul - 3 milioane euro
Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic în zonă - 9 milioane euro
Modernizarea Pieţei Unirii - 2.5 milioane euro
Parcul Gheorgheni - bază de agrement şi sport (Centru de Tineret) - 5 milioane euro

Programul cultural al dosarului de candidatură a fost împărţit de pe trei axe: cultura inspiră (dezvoltarea Clujului ca oraş european de referinţă în domeniul artei şi culturii), cultura conectează (unirea comunităţilor Clujului) şi cultura lucrează (consolidarea unei economii creative puternice).

Între principalele proiecte se numără realizarea Centrului European de Artă Contemporană (CEAC), inclus şi capitolul investiţii în infrastructura urbană, culturală şi turistică a oraşului. Acesta ar urma să cuprindă trei programe principale: arte vizuale, arte new media şi arte ale spectacolului. De asemenea, CEAC ar urma să fie o instituţie de tip reţea nu doar la nivel de structură de funcţionare, ci şi ca şi spaţiu fizic.

Ar urma să fie găzduit într-o fostă clădire industrială din zona centrală a oraşului, însă presupune şi renovarea şi conversia culturală a alte trei clădiri din oraş: Gara Mică, Cinema Favorit (imobil ce nu va mai fi cumpărat de către municipalitate, n.red) şi un al patrulea spaţiu plasat în clădirea CREIC.

Un alt proiect prevede extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre Pădurea Hoia - Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Pe o suprafaţă de 10.000 mp, prin holograme, tehnologii 3D şi instalaţii artistice, ar uma să fie creat un nou punct de atracţie în special pentru turiştii din vest.

Nu în ultimul rând, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii promite crearea unei "Academii Deschise a Schimbării", o universitate cât tot orașul, cu o reţea de cursuri în discipline şi practici ca fizica cuantică, neuroştiinţă, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie şi grădinărit.

Amintim că, dacă ar fi fost desemnat câştigător, Cluj-Napoca ar fi urmat să beneficieze de suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului Capitală Europeană a Culturii în anul 2021: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.

În finala concursului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au numărat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

 

Comenteaza