Unde şi când încep lucrările la drumurile judeţene

Pentru modernizarea drumurilor judeţene, Consiliul Judeţean are în vedere accesarea unui credit bancar. Negocierile cu firma Kiat s-au finalizat pe moment, însă, pentru ca lucrările să poată demara, este aşteptat avizul de mediu.

După ce Kiat a întârziat mai bine de un an să vină cu un proiect tehnic conform, a ajuns, în sfârşit, în punctul în care poate demara lucrările pentru modernizarea tronsonului de 40 km, pe ruta Geaca - Ţaga - Cămăraşu. Tocmai când negocierile s-au încheiat, a apărut, însă, o nouă problemă. Agenţia de Mediu refuză să elibereze avizul de mediu din pricina unor specii de păsări care sunt protejate prin lege, şi care ar putea fi afectate, în această perioadă. Şeful Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), Liviu Bota, crede că până la finele lunii problema aceasta se soluţionează, iar lucrările vor putea fi demarate în aprilie. Bota a explicat că pentru susţinerea lucrărilor pe mai multe tronsoane de drum, Consiliul Judeţean are în vedere accesarea unui credit bancar.

Una dintre soluţiile pentru modernizarea drumurilor judeţene se referă la accesarea unui credit bancar. Deşi administraţia judeţeană mai are de achitat creditul vechi - accesat încă din 2005 tot pentru reparaţia de drumuri - un nou împrumut pare să fie varianta ideală, având în vedere că doreşte ca lucrările de modernizare să înceapă pe mai multe tronsoane, concomitent. "Eu am cerut constructorului să înceapă lucrările pe mai multe tronsoane, dar pentru asta avem nevoie de bani. Ca atare, am cerut executivului Consiliului Judeţean să caute soluţii în sensul acesta. Mi s-a spus că cel mai probabil se va merge pe accesarea unui credit bancar. La vechiul împrumut, de 550.000.000 de lei vechi, Consiliul Judeţean mai are de restituit rate timp de încă doi ani. Dar din ce am înţeles, gradul de îndatorare permite accesarea unui nou credit", a comentat şeful RAADPP, din cadrul Consiliului Judeţean.

Acesta a explicat că s-a ajuns la o înţelegere cu liderul de consorţiu care a câştigat pachetul celor 423 km de drumuri judeţene. "Firma Kiat a venit, în sfârşit, cu un proiect tehnic conform, aşa încât le-am dat dispoziţia de a începe lucrările pe tronosnul Geaca - Ţaga - Cămăraşu. Singura problemă este că nu avem încă avizul de Mediu", a relatat Bota. Acesta a explicat că există o problemă reclamată de Agenţia de Mediu şi anume că prin aceste lucrări de modernizare ar putea fi afectate cele 70 de specii de păsări protejate, care în prezent s-ar afla în perioada de reproducere. "Ni s-a reproşat că în proiectul tehnic nu au fost semnalate toate speciile de păsări care ar putea fi afectate. Mi se pare ciudat lucrul acesta, pentru că în mod normal, un proiectant nu are cum să cunoască toate aceste păsări. În sfârşit, nu cred că lucrările la acest drum ar aduce o polure mai mare faţă decât produce în prezent, oricum, traficul din zonă, dar asta este situaţia, nu avem de ales şi trebuie să aşteptăm", a spus Bota.

El a arătat că se vor face o serie de recomandări din partea Agenţiei de Mediu şi că avizul ar putea fi eliberat până la finele acestei luni, astfel încât lucrările să poată demara din aprilie, cel mai târziu din mai. Între timp, în afară de tronsonul Geaca - Ţaga - Cămăraşu, Kiat a primit comandă pentru încă patru tronsoane de drumuri, pentru care are termen până în mai, să prezinte proiectul tehnic. Este vorba despre drumurile Chinteni - Vultureni - Recea Cristur; Răscruci - Borşa - Vultureni - Aşchileu - limita Sălaj; Câmpia Turzii - Frata - Mociu; Apahida - Cojocna. După ce vor fi aprobate proiectele tehnice, vor putea demara lucrările în cel mai scurt timp. "Ne dorim ca lucrările pe aceste drumuri să înceapă cât mai repede, însă nu ştim cât va dura procedura de avizare, pentru emiterea autorizaţiei de construire", a spus Bota.

El a dat însă asigurări că, deşi Kiat a tot cerut costuri suplimentare, negocierile au avut în vedere strict soluţiile propuse în licitaţia publică. "Nu putem să aprobăm nimic suplimentar. Nici acum, nici pe parcurs. Până la urmă nu sunt proşti cei care cer, sunt proşti cei care dau. Kiat va trebui să înţeleagă că nu vom putea face ajustări la contract. Cât au propus în licitaţie, atât vor primi, nimic mai mult. Nu putem face ilegalităţi. Orice majorare de cost nu poate fi aprobată decât prin expertiză, aşa spune legea", a comentat Bota. Acesta a mai arătat că şi în cazul celui de-al doilea pachet de drumuri, de 317 km, câştigat de firma Samus Dej, anul acesta vor începe lucrările pe mai multe tronsoane. "Am semnat încă cinci contracte subsecvente, astfel că lucrările vor începe de săptămâna viitoare. Vor fi atacate tronsoanele Cluj - Popeşti - Coruş - Berind; Sic - Coasta - Vista - Jucu; Gherla - Mintiu Gherlii; Călăraşi - Bogata (zona Turda).

UPDATE Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Cluj susţine că nu a refuzat emiterea actului de reglementare pentru proiectul depus de RAADPP Cluj. "APM Cluj va emite actul de reglementare pentru acest proiect, în cazul în care nu vor exista observaţii fundamentate, după parcurgerea perioadei de informare a publicului, respectiv data de 20 martie 2013, conform procedurilor şi legislaţiei în domeniu. Procedura de reglementare pentru acest proiect a fost mai lungă deoarece firma care a realizat documentaţia, respectiv SC Damar Group SRL,  nu a depus la timp completările solicitate de către APM Cluj", a precizat instituţia de mediu.

Istoricul  procedurii de reglementare de mediu 

* RAADPP Cluj a depus solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul menţionat în 30 ianuarie 2013
*    În 31 ianuarie, APM a cerut prin intermediul Îndrumarului nr. 20433/31.01.2013, completarea documentaţiei cu coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970
*   Damar Group, proiectantul lucrării, a depus completările solicitate în 5 februarie
* În urma analizării documentaţiei, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu poziţia faţă de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zona costieră a fost emisă Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 45/08.02.2013 (demararea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv de evaluare adecvată)
*  Având în vedere faptul că proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi  private asupra mediului, sub incidenţa OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat parţial  în interiorul şi în vecinătatea Sitului Natura 2000–Bazinul Fizeşului, precum şi în vecinătatea Sitului Natura 2000 Pajiştile Sărmăşel – Milaş - Urmeniş, în 21 februarie proiectantul lucrării a depus la APM completările solicitate, iar în 22 februarie a avut loc verificarea în teren a  amplasamentului 
* În 27 februarie, după discutarea proiectului în şedinta Comisiei de Analiză Tehnică la nivel de judeţ şi a Comitetului Intern de Analiză, având în vedere faptul că datele au fost insuficiente pentru luarea unei decizii, APM a cerut proiectantului completarea documentaţiei cu justificarea şi detalierea măsurilor de protecţie şi conservare conform Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată aprobat prin Ordinul MMP nr. 19/2010 
* APM Cluj a analizat succesiv documentaţiile depuse de către proiectant şi în 4 şi 11 martie fără a putea lua o decizie din cauza faptului că dosarul depus nu avea toate informaţiile necesare
* În urma sedinţei Comitetului Intern de Analiză din 12 martie 2013, APM Cluj a afisat pe site-ul www.apmcj.anpm.ro decizia etapei de încadrare pentru proiectul menţionat, urmând ca după parcurgerea perioadei de informare a publicului, în cazul în care nu vor fi depuse observaţii fundamentate, APM să emită actul de reglementare (termen legal opt zile de la data afişării pe site) cu menţiunea ca lucrările să se realizeze etapizat, astfel încât să nu fie afectată perioada de cuibărire a păsărilor
* La modul exhaustiv avifauna Bazinului Fizeşului cuprinde cel puţin 149 de specii de păsări, zona fiind foarte importantă pentru speciile de păsări care clocesc în vegetaţia palustră 
* Situl Bazinul Fizeşului se află în custodia Asociaţiei Ecochoice şi  Ecotransilvania.  

Sursă: AMP Cluj