Un an de "reBoc": mult show într-o administraţie "invizibilă"

A câştigat alegerile în 12 iunie 2012 şi al treilea mandat în fruntea Clujului. A depus jurământul în 22 iunie. Primar în funcţie de un an, Emil Boc a păstorit oraşul, mai mult din declaraţii şi cu mult spectacol, fără să mai primească cetăţeni ca altă dată la discuţii-audienţe.

Cetăţeni, investitori, altă dată parteneri ai administraţiei, politicieni au catalogat de nenumărate ori că Boc s-a plictisit de Cluj şi de administraţie şi că nu-l mai interesează asigurarea unor servicii normale pentru clujenii care l-au ales. Un an de Boc măsurat în proiecte.

Manager de oraş la Cluj-Napoca a mai fost, de două ori. La al treilea mandat pe care clujenii i l-au dat pentru a conduce Clujul, Emil Boc a marcat primul an în funcţie printr-un concediu. Nu orice fel de concediu ci unul în China, cu fieful PDL, la „scotocit" după investitori din Beijing şi Shanghai.

Cu treburile urbei au fost delegaţi cei doi secunzi, Gheorghe Şurubaru (viceprimarul desemnat de PDL) şi Anna Horvath (viceprimarul desemnat de UDMR în baza coaliţiei cu PDL pentru asigurarea majorităţii în Consiliul Local). Primul dintre aceştia a şi trecut la treabă în săptămâna fără primar şi a ieşit la rampă, după cum a ţinut şi să ne anunţe public biroul de comunicare cu mass media al instituţiei, şi a participat la aniversarea a 20 de ani de la deschiderea primei grupe de grădiniţă la o şcoală privată.

De altfel, primul an în managerierea oraşului a stat sub semnul majorităţii pe care primarul şi-a asigurat-o în Consiliul Local prin coaliţia cu UDMR - 14 voturi din 27. De altfel, politica aplicată în adoptarea legilor locale ale oraşului, enunţată de un membru PDL din Consiliul Local, este foarte simplă: dacă primarul îşi asumă proiectele, coaliţia UDMR-PDL votează, indiferent dacă este de acord sau nu cu acestea. Chiar şi cu opoziţia din forul deliberativ local (PNL-PSD-PPDD, în total 13 consilieri) primarul a reuşit să facă pace. Prin concursul consilierilor PSD care au votat multe din proiectele de patrimoniu ale primarului Boc (care au nevoie de două treimi din voturi pentru a deveni legi locale). Chiar fără să-şi informeze partenerii din USL, pe liberali.

Relaţia puterii din forul local cu opoziţia a stat şi sub climatul pasării responsabilităţii prin declaraţii politice cu care liderul consilierilor PDL, Radu Moisin deja a obişnuit opinia publică încă din timpul „interimatului" la conducerea oraşului din 2012. „Sunteţi la putere, aşteptăm să transmiteţi Guvernului Ponta că avea capitole bugetare cu alocări zero şi să aduceţi bani pentru Cluj".

Proiecte continuate

Primele 365 de zile în care a condus oraşului a stat sub semnul continuităţii. Boc şi i-a asumat public pe cei doi primari de la PDL care au gestionat trebuirile oraşului şi a ţinut să le recunoască meritele. Pe Sorin Apostu şi pe Radu Moisin. Nu a reuşit însă să-şi motiveze directorii şi şefii de serviciu să acţionze prompt ca pe vremea celor doi. Nici măcar pe structura de comunicare a instituţiei, responsabilă cu „imaginea" primul om din Cluj.

Nu numai că a continuat proiectele administraţiei locale, dar le-a continuat şi pe cele politice, în calitate de fost premier a României: s-a războit pe tema creşterii taxelor şi impozitelor locale, apoi le-a mărit cu 16% şi a dat vina pe Ponta, a ţinut zeci de discursuri-declaraţii despre ajutoare de stat pentru salvarea Oltchim Rămnicu Vâlcea, realizarea Autostrăzii Transilvania din bani europeni, coptarea unor investitori chineri pentru realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşeşti, conduita viitoarei conduceri a PDL şi viitorul politic al preşedintelui Tranian Băsescu (pe care l-a avut şi oaspete la primărie, înainte de alegerile generale din PDL). A continuat până şi relaţia tensionată între palate cultivată pe vremea Apostu-Tişe şi a pasat vina pentru că treburile în municipiu nu merg bine preşedintelui PNL al Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu: gestionarea stradionului, amenajarea depozitului regional pentru deşeuri, etc. Apoi a revenit cu un discurs împăciuitor, însă nu a înnodat niciun fir al colaborării cu judeţul.

A făcut spectacol public pe tema proiectelor deja începute de fosta administraţie: s-a dar cu skeboard-ul la înaugurarea unui parc de profil realizat de o firmă client a banilor portocalii, a şutat la poartă într-o sală de sport de la Liceul Sportiv care nu era funcţională, a ţinut să tăie panglica inaugurală la un parking cu 120 de locuri de pe cea mai aglomerată stradă din cartierul Mănăştur, a făcut pe vatmanul de tramvai, s-a lăudat cu programul de dotare a cabinetelor şcolare, la fel şi cu asfaltarea străzilor problemă - Bună Ziua, Valea Chintăului, Borhanci, Măceşului, la fiecare din acestea a convocat şi vizitele de şantier aferente pentru a demonstra că primăria rezolvă problemele cetăţenilor.

 

A continuat şi proiectul Sălii Polivalente pe care a anunţat că o va termina anul acesta. Din păcate litaţie este suspendată pentru că exită, din nou, obiecţii legate de caietul de sarcini elaborat în timpul actualului mandat, după ce a dispus anularea vechii licitaţii, a cheltuit bani publici pe expertize şi a pus vechea comisie care a adjudecat contractul să semneze în favoarea rezilierii parteneriatului cu firma sibiană CON-A.

 

A continuat şi proiectul crematoriu din Mănăştur, însă pe holurile instanţelor, în procese cu fostul partener de la RDK Cremation şi a declarat public că va acceptat un crematoriu într-un nou cimitir a cărui locaţiei urma să se dezbată public (propuneri fiind zonele Borhanici şi Lomb).

 

Şi-a asumat titlul Cluj 2015 - Capitală Europeană a Tineretului, câştigat prin concursul asociaţiei grupul Pont.

În cazul noilor reguli de contruire în oraş, a continuat şi relaţia cu proiectanţii noului Plan Urbanistic General şi a lăsat-o în acelaşi stadiu: încă neaprobat, în dispute cu judeţul şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru avizare, dar cu termene de aprobare şi de intrare în vigoare care s-au schimbat de la o lună la alta, din 2012 în 2013, apoi din martie în vară, apoi a comunicat că vina este a forului judeţean care nu-l aprobă.

 

A continuat proietul parcului fotovoltaici din locul Cartierului Tineretului, eliberând autorizaţia de construire. În tot acest timp, terenul de 200 de hectare de pe Dealul Sfântu Gheorghe proprietatea oraşului este blocat în numeroase litigii între acţionarii fostei societăţi, partener al primăriei pentru a construi locuinţe (Arpad Paszkany şi Iris Venture şi în subsidiar magnatul maghiar Sandor Damian).

Aqua parcul şi Clujul fără cabluri aeriene- nu au lipsit de pe lista de mandat preluat de pe vremea când a mai manageriat Clujului. Relansarea proiectului Băilor Someşeni, în parteneriat cu decanul baroului Stanca Gidro şi cu omul de afaceri Valentin Nica. Care a rămas în acelaşi stadiu. La fel şi litigiul în proietul realizării şi operaţionalizării reţelei subterane pentru cabluri derulat pe o relaţiei contractuală a primăriei tot cu omul de afaceri Valentin Nica. Au fost stabilite noi condiţii pentru deblocarea situaţiei, însă neînţelegerile din instanţă nu s-au stins oficial.

Proiectele europene deja începute pe schema de finanţare destinată polilor de creştere au fost, de asemena, duse mai departe. Cel cu staţiile de închiriere şi piste pentru biciclete este blocat de modificări de trasee, pentru „Hollywood-ul pitic" s-a semnat un contract cu o firmă din Brăila care a recunoscut deja că va avea probleme cu amplasamentul pentru proiect din Lomb, cu ticketingul nu s-a semnat încă contractul, având în vedere contestaţiile. La linia de tramvai încă se lucrează, termenul de finalizare fiind la sfârşitul lunii - şi există probleme cu podurile şi s-au mobilizat sume suplimentare pentru tronsonul doi, în afară de banii europeni. Pentru proiectele sociale s-au semnat, de asemena, contacte de lucrări - de exemplu, locuinţele sociale de pe Iuliu Coroianu. Celelalte sunt în diferite etape de contractare - cum e şi cel de modernizare a tramei stradale aferente liniei de tramvai care ţine în loc asfaltările din centru de pe Moţilor sau cele de la ieşirea din oraş, de pe Calea Baciului. Şi nervii şoferilor întinşi la maxim.

A subvenţionat gigacaloria din bani publici şi reducerile pe mijloacele de tramsport în comun pentru pensionari.

Ce a realizat în mandat

A schimbat însă foaia la urbanism: nu mai acceptă toate proiectele în şedinţele Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU), a activat comisia mică - cea operativă care deliberează în cazul proiectelor şi doar cele care „merită" sunt discutate public. Nu mai face şedinţe la fel de dese şi, declarativ, nu mai acceptă blocuri între case, face compromisuri doar pentru interesul public. La autorizare, însă, se poate orice pentru în continuare se invocă aspectele legate de „proiectanţi care îşi asumă răspunderea". A intrat în dispute cu arhitecţi din comisie cu care, însă, a ajus la pace şi a lansat o serie de concursuri de arhitectură pentru proiecte ca Piaţa Mihai Viteazul, pietonala Kogălniceanu, care însă nu s-au mai materializat. Ba mai mult, i-a acceptat în comisie şi pe cei doi viceprimari din „coaliţia de guvernare locală", Horvath şi Şurubaru, chiar dacă nu sunt membri în CTATU, când a fost nevoie de prezenţa lor ca să conducă şedinţele sau să reprezintele punctele de vedere a unor petenţi din audienţe.

Un an prolific la primărie a fost şi pe partea de fond funciar, Boc a reuşit să obţină o amendă de 20.000 de lei pe fond funciar de la prefectură pentru că nu a reuşit să semneze nici măcar un singur titlu de proprietate pentru revendicatorii de la Palocsay. Situaţia a rămas în acelaşi stadiu - Horvath gestionează partea de revendicări, însă de Palocsay nu a putut să se ocupe deoarece a avut de gestionat situaţia juridică a conturului gropii de la Pata Rât, terenuri care nu fuseseră predate judeţului.

 

• l A lansat un proiect de hotărâre pentru scutirea de penalităţi şi majotări de întârziere pentru datornicii la bugetul local care îşi achită datoria principală, după presiuni de la transportatori, ONG-uri clujene.

 

• l A anunţat prima ediţie a festivalului Peninsula la Cluj, cu bani grei de la bugetul local pe partea de asigurare a infrastrucuturii, susţinere din bani publici (150.000 de lei).

 

• l A pus pe roate proiectul unei baze de agrement în Gheorgheni, în zona cartodromului, despre care nici după câteva luni Biroul Mass media nu a comunicat cine a câştigat proiectul urbanistic (licitat anul acesta).

 

• l A călătorit în ţări europene pentru a împrumuta din know-how-ul european pe partea de Someş Navigabil sau a aduce daruri pentru aleea oraşelor înfrăţite.

 

• l A lăsat şoferii să viseze la mai multe locuri de parcare în centrul oraşului şi la posibilitatea achitării taxei de parcare prin SMS.

 

• l Şi-a pus cizme de caucic, a pus mâna pe lopată, secondat de Şurubaru în aceeaşi costumaţie şi a plantat copaci în cadrul iniţiativei proprii, un bebe. un copac (pentru fiecare nou născut).

 

• l Nu a convins nici măcar un investitor să salveze echipa de suflet a Clujul, Universitatea. Nu a alocat nici măcar milionul de lei promis celor două echipe de fotbal, unde forul local are acţiuni, pentru că legea nu s-a modificat - nici pe vremea când a condus el Guvernul, nici în prezent.

 

• l A mărit bugetul pentru performanţa sportivă alocat cluburilor şi asociaţiilor sportive cu aproape 20%.

 

Proiecte lansate pentru următorii ani de mandat

 

Ceea ce edilul vrea să facă în următoare perioadă este să refaţadizeze clădirile din centrul oraşului, iar în acest sens a iniţiat un proiect etapizat, pe cinci ani, în care se propune reabilitarea a peste 500 de clădiri, pentru cele din centru evaluarea fiind de 2 milioane de euro. Pe mai multe componente, banii proprietarilor, iar dacă aceştia refuză, pe cheltuiala primăriei, cu recuperarea sumelor (trecute ca impotecă în cartea funciară) de la respectivii proprietari. Proiectul este încă în dezbatere publică

 

A promis transpareanţă la cheltuirea banilor publici, anunţând că doreşte să posteze pe site-ul instituţiei toate facturile instituţiei. Sistemul funcţionează deja la Primăria Oradea. Însă Boc a menţionat că nu are suficient personal ca să implementeze acest sistem, în condiţiile în care instituţia are peste 700 de salariaţi. Aparatul de specialitate nu răspunde însă nici măcar la solicitările consilierul din opoziţie şi nu le-a transmis date publice legate de sumele plătite pentru anumite lucrări firmelor aflate în relaţii contactuale cu municipalitatea.

Cinematograf Dacia a fost reabilitat şi dat cartierului Mănăştur, pentru petreceri şi club al pensionarilor.