Topul spaţiilor verzi pe cartiere

Inventarul realizat de primărie la Cluj-Napoca indică 25 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Primarul Sorin Apostu a declarat că operaţiunea de inventariere a spaţiilor verzi publice şi private ale statului din oraş s-a încheiat, iar datele vor fi afişate pe site-ul municipalităţii în luna noiembrie.

Datele preliminare indică o suprafaţă verde de 814 hectare, din totalul de 9.000 de hectare, cât are întreg intravilanul oraşului. Arhitecţii care au lucrat la noul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului spun însă că suprafaţa este relativ mică şi că principala problemă a Clujul o reprezintă spaţiile verzi publice, care în prezent sunt insuficiente.

Oficialii primăriei au anunţat ieri că să s-a reuşit finalizarea cadastrului verde din oraş şi că, spre deosebire de alte oraşe care au terminat acest inventar înaintea Clujului (Oradea, Timişoara sau Bucureşti), aici nu
s-a cheltuit pentru această evidenţă nici un leu de la bugetul local. "De banii pe care i-am fi plătit pentru cadastrul verde o să mai creăm noi locuri de joacă şi parcuri în oraş", a subliniat priamrul.

El a precizat că inventarul spaţiilor verzi ale statului a evidenţiat pentru Cluj-Napoca 814 hectare de spaţiu verde în intravilan, adică 25 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor (raportat la datele ultimului recensământ, adică la o populaţie de 318.000 de locuitori), în condiţiile în care noul PUG a estimat intravilanul la aproximativ 9.000 de hectare. "Dacă ar fi să luăm în calcul şi suprafeţele de spaţiu verde privat, atunci norma de spaţiu verde pe cap de locuitor s-ar dubla. Pentru că, să fim serioşi, Uniunea Eurupeană ne-a impus 26 mp pe cap de locuitor, din cauza poluării, dar schimburile de substanţe se fac şi în cazul spaţiilor verzi private, deci este importantă prezenţa lor pentru oraş, chiar dacă sunt în curţile oamenilor", a precizat Apostu.

Primarul de Cluj a prezent ieri şi un clasament al cartierelor, în funcţie de suprafaţa spaţiilor verzi publice şi private ale statului, inventariate de instituţie. El a recunoscut că este un top "grosso modo" şi că, în cazul unor rapoarte pe cartiere, există zone deficitare la spaţiul verde. Singurul cartier proiectat "în spiritul lui verde" este Gheorgheni, unde există spaţiu verde public suficient şi între blocuri, dar şi parcuri.

Primarul a ţinut ieri să declare că în momentul în care s-a făcut cadastrul verde s-a decis ca Făgetul să fie luat separat, ca un cartier, ca să nu mai existe discuţii că se "umflă" procentul de verde al Clujului cu această zonă. "Am să fac o dezvăluire: pe vremea fostei administraţii Funar această zonă s-a introdus în intravilan, ca să crească procentul de spaţiu verde. Însă acum avem în evidenţă doar 11 hectare de spaţiu verde în domeniul public şi privat al statului, restul pădurii s-a retrocedat", a ţinut să menţioneze primarul. Cu toate acestea, în zona Făget, introdusă în intravilan, în ultimii şase-şapte ani s-au construit fără autorizaţie, de la case de vile, la blocuri sau hoteluri şi pensiuni turistice.

"Dacă raportăm suprafaţa verde inventariată la numărul de locuitori, rezultă că avem 25,6 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Nu înseamnă că ne mai lipsesc 0,4 mp pe cap de locuitor ca să atingem norma fixată de Uniunea Europeană. Dacă raportăm strict spaţiile verzi inventariate în Mănăştur la numărul de locuitori rezultă că acest cartier este deficitar. Însă, să fim serioşi, cei din Mănăştur beneficiază şi ei de pădurea Făget. Prefer varianta că ne lipsesc spaţiile verzi. Niciodată nu o să avem la Cluj 26 mp pe cap de locuitor!", a subliniat Apostu.

Edilul clujean a ţinut să menţioneze că municipalitatea se preocupă de mărirea suprafeţei verzi din oraş şi că prin noul PUG, care urmează să intre în vigoare, proprietarilor care vor să adere cu suprafeţe la intravilanul oraşului li se va impune o normă de spaţiu verde de 26 mp pe numărul de locuitori care vor ocupa casele sau ansamblurile de locuinţe propuse de aceştia.

Reprezentanţii municipalităţii au refuzat să prezinte date referitoare la spaţiul verde, raportat la numărul de locuitori ai fiecărui cartier. Cu toate acestea, primarul a făcut un calcul, la conferinţa de presă, pentru cartierul Mănăştur, care, potrivit edilului, ar deţine 1/3 din populaţia oraşului, rezultând 11-13 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor.

Şeful Direcţiei Regionale de Statistică, Codrea Pop, a declarat că nu există situaţii actualizate cu populaţia Clujului, pe cartiere. "Cu bani şi muncă se poate face orice, inclusiv o astfel de statistică, după 2011", a adăugat Pop.

Verdele din cartiere

Topul prezentat de primar arată, în funcţie de mp de verde, următoare ordine descrescătoare a cartierelor:
1. Gruia (247 de hectare de spaţiu verde, pentru că are şi pădurea Hoia)
2. Gheorgheni (229 hectare)
3. Mănăştur (116 hectare)
4. Centru (45 hectare)
5. Zorilor (43 hectare)
6. Mărăşti (32 hectare)
7. Grigorescu (17 hectare)
8. Plopilor (12 hectare)
9. Făget (11 hectare)

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA
luminitasilea@ziuadecj.ro, kristinarestea@ziuadecj.ro