STUDIU/ Care sunt cele mai aglomerate sectoare de drum din județul Cluj

Infrastructura rutieră națională din județul Cluj este depășită de traficul actual și de perspectivă. Soluția: autostrăzi și centuri ocolitoare.

Aceasta este principala concluzie a studiului de fundamentare privind transportul și comunicațiile realizat în colaborare cu Banca Mondială în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județului (PATJ) Cluj. Rețeaua de infrastructură rutieră de la nivelul județului e compusă din 68,7 km de autostradă, drumuri naționale, județene și comunale.

Dacă în ultimii ani s-au făcut lucrări intense de modernizare și extindere a drumurilor în întreg județul, principala problemă o constituie câteva zone ”sensibile”, extrem de aglomerate și unde prognozele rămân la fel: traficul va crește și în viitor.

Zonele cu depășire a capacității de trafic din cadrul județului Cluj sunt:

DN 1 – pe sectoarele:

Turda - Tureni și Tureni – Cluj-Napoca. Valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu două benzi.

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral. Valorile traficului sunt depășite cu 100% și 200% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane.

Cluj-Napoca – Florești. În 2015, valorile traficului depășeau cu 200% capacitatea drumului, iar începând cu 2020 valorile cresc cu 300% față de clasa tehnică a drumului actual. Acest fapt reclamă soluționarea traficului de navetism dinspre și înspre Cluj-Napoca prin centuri ocolitoare și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul.

Florești – Gilău. Valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă finalizarea centurilor metropolitane și extinderea transportului public metropolitan în toate localitățile din inelul 1 al Zonei Metropolitane.

DN 1C – pe sectoarele:

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral (centru, cartier Mărăști, cartier Someșeni, până la zona aeroportului). La nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului sunt depășite cu 200% față de clasa tehnică a drumului, valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu trei benzi. Acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane și completarea infrastructurii de transport public urban prin amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău).

Fundătura – Gherla – Nima – Dej. Valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă un drum expres sau o  autostradă cu două benzi pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Se adaugă și necesitatea punerii în funcțiune a trenului metropolitan cu traseul Huedin – Cluj-Napoca – Gherla – Dej și pe varianta Câmpia Turzii – Apahida – Gherla – Dej.

DN 1F – pe sectoarele:

Cluj-Napoca (sectorul intravilan integral) – Baciu – Rădaia. La nivelul anului 2020 valorile traficului sunt depășite cu 100%, iar pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului vor depăși cu 200% capacitatea tehnică actuală a drumului. Pentru diminuarea acestor valori de trafic este necesară finalizarea segmentului de autostradă Nădășelu – Sânpaul – Zalău – Borș și construirea centurii metropolitane nordice (care să scoată direct o legătură din DN 1C în DN 1F, o posibilă rută fiind Borșa – Vultureni – Așchileu Mare – Așchileu Mic).

161 DN 17 – pe sectoarele

Dej – Cuzdrioara. Valorile traficului, în prezent și prognozate, depășesc cu 100% capacitatea drumului; acest fapt se va soluționa prin darea în exploatare fie a variantei de drum expres Cluj-Napoca – Dej – Bistrița, fie prin autostrada nordului Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava.

În cazul drumurilor județene, valori depășite ale traficului în prezent și prognozat se constată pe următoarele sectoare de drum:

DJ 103G – sectorul Cluj-Napoca (intravilan – cartier Gheorgheni). Se întregistrează o depășire a valorilor cu 100%. Se pot soluționa prin darea în exploatare a centurii metropolitane interne (Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău).

DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca (intravilan – străzile Maramureșului și Oașului). Sunt exploatate ca variante de ocolire în prezent și înregistrează depășiri ale valorilor traficului cu 200% și 300%, față de clasa tehnică a drumului.

”Această stare de fapt constatată conduce la o singură mare concluzie și anume că, infrastructura rutieră națională din județul Cluj este depășită de traficul rutier actual și de perspectivă iar această stare de fapt impune identificarea și adoptarea de soluții rapide, pentru a evita colapsarea rețelei existente prin incapacitatea de susținere a traficului”, se arată în studiul menționat. Acesta prezintă și alte câteva date interesante de trafic rutier.

Florești – Cluj bate recordul de trafic

Din 142 de sectoare de drum monitorizate la nivelul județului Cluj, în acest an, 13 sectoare de drum erau cu trafic foarte intens, 22 cu trafic intens, 12 cu trafic mediu, 30 cu trafic redus și 56 cu trafic foarte redus.

”De remarcat apariția unor sectoare de drum clasificat cu valori de trafic specific clasei tehnice I (autostrăzi) care se înregistrează însă pe drumuri naționale (DN 1, DN 1C, DN 1 F, DN 17 precum și a centurilor ocolitoare) din incinta municipiului Cluj-Napoca și zona sa metropolitană, municipiile Turda și Dej.

Pe anumite porțiuni din drumurile amintite valorile traficului rutier depășesc cu 50% sau 100% pragul de referință de 16.000 unități fizice, ceea ce conduce la suprasolicitarea infrastructurii rutiere și permanente ambuteiaje și blocaje ale traficului rutier, cu o multitudine de efecte conexe (întârzieri, poluare, stres, accidente, degradare rapidă a suprastructurii rutiere).

Un astfel de sector de drum clasificat este cel dintre Florești și Cluj-Napoca unde, actualmente, valorile de trafic depășesc cu 100% pragul de referință pentru autostradă. Până în 2030, se estimează că intensitatea traficului va depăși 87.000 unități fizice ceea ce va reprezenta o depășire cu 250% pragul de referință pentru clasa tehnică I – situație greu de imaginat în actuala configurație a rețelei.

Un alt sector cu o creștere spectaculoasă a traficului se înregistrează pe DN 1C, între Cluj-Napoca și Jucu (Park TETAROM III). Valorile de trafic aferente acestui drum sunt depășite în proporție de 100% față de valorile de referință ale drumului de clasă tehnică I”, se arată în studiu.

În mod interesant traficul pe bucata de Autostrada Transilvania (A3) care traversează județul este sub valorile normale pentru o șosea de mare viteză.

”De remarcat că sectorul de A3 înregistrează un trafic sub nivelul clasei tehnice I la care se încadrează și aceasta datorită faptului că, la momentul actual, vectorii de trafic pe care îi poate deservi sunt limitați de nefinalizarea lucrărilor pe toată lungimea sa, actualul sector dat în folosință, exercitând mai degrabă o funcție de drum de centură decât cea de autostradă” se mai arată în studiu.

Și în următorii 10 ani vom avea aceste 10 sectoare de drum care vor avea depășiri de 100% ale valorilor de trafic față de cele de referință a clasei tehnice I, fiind vorba în primul rând de drumurle cu funcțiune de variante ocolitoare: VOCE (Vâlcele – Apahida), VOCNE (sens giratoriu Sub Coastă – Bd. Muncii), VAP (Apahida – VOCNE), VGH (Băița – Bunești).

Tocmai de aceeea este esențială realizarea centurii ocolitoare metropolitane, pentru care în prezent se lucrează la documentații. Varianta de 38 km pornește de la Gilău și va merge până la Apahida. Traseul acestui segment de drum are propuse 20 de noduri de conectare prin bretele.

Locațiile sugerate sunt: 1. între Căpușu și Gilău, conexiune cu DN1; 2. Gilău, conexiune cu Autostrada Transilvania; 3. intrarea Florești, conexiune cu DN1; 4. Florești, str. Eroilor; 5. Florești, str. Someșului; 6. Cluj-Napoca, sens giratoriu Cora; 7. Cluj-Napoca, str. Bucium; 8. Cluj-Napoca, str. D. Gusti; 9. Cluj-Napoca, str. Frunzișului – Câmpului; 10. Cluj-Napoca, Calea Turzii; 11. Cluj-Napoca, str. M. Românul; 12. Cluj-Napoca, str. Măceșului; 13. Cluj-Napoca, str. Borhanciului; 14. Cluj-Napoca, str. Soporului; 15. Cluj-Napoca, str. Someșeni. 16. Cluj-Napoca, str. T. Vuia; 17. Cluj-Napoca, Bd. Muncii; 18. Cluj-Napoca, centura Vâlcele – Apahida; 19. Apahida; 20. Apahida, centura Vâlcele – Apahida.